Europarlamentarul Dacian Cioloş este liderul grupului Renew Europe, al treilea ca mărime, din Parlamentul European, un grup dominat de eurodeputaţii Ciudadanos şi LREM, partidul prezidenţial al lui Emmanuel Macron. În Parlamentul European, Dacian Cioloş trimis de micuţa formaţiune politică „Plus” nu mai are preocupările exclusive legate de „viziunea modernă” asupra Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cum îl gâdila Barroso, la desemnarea sa în calitate de comisar pentru Agricultură, deşi „The Independent” critica nominalizarea, considerându-l al doilea comisar francez, date fiind legăturile sale strânse cu această ţară. Mai mult în 2015 succesorul lui Barroso, Jean Claude Junker, îl desemna în funcţia de consilier special pentru Siguranţa Alimentară, un bonus pe care nu ştim cât îl merita. Oricum, un mandat mai degrabă tehnic decât politic. În calitatea sa de lider al grupului Renew Europe, Dacian Cioloş exprimă puncte de vedere pe marile dezbateri din Parlamentul European. Că nu are pentru toate, chiar dacă –instructat de Paris- „i se şopteşte”, anvergura necesară, este o altă problemă. De regulă apără cu devotament interesele Parisului şi mai rar, chiar foarte, pe cele ale Bucureştiului. După vizita Înaltului reprezentant pentru Politică Externă a UE, fostul ministru spaniol de externe, Josep Borell, la Moscova şi întâlnirea acestuia cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, Dacian Cioloş a decretat pe Fecebook că Josep Borell a fost „umilit”, fiindcă nu l-a ascultat să renunţe la vizită, atât timp cât nu duce în valiză instrumentele necesare pentru a-l determina pe Vladimir Putin să-l elibereze pe Alexei Navalny. „Astăzi, Borell a fost umilit de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov (…) care a expulzat ambasadorii Germaniei, Poloniei şi Suediei, pentru că au participat la protestele pentru eliberarea lui Navalny”. Sigur că Dacian Cioloş –fără habar de rigorile diplomatice- chiar crede ceea ce afirmă, numai că n-au fost expulzaţi ambasadorii celor trei ţări enunţate, ci trei persoane cu rang diplomatic, care –încălcându-şi statutul- au participat la demonstraţiile cunoscute. O discuţie cu Serghei Lavrov, pe care Dacian Cioloş nu va avea ocazia să o poarte, toată viaţa lui de politician, nu este deloc uşoară, pentru cei avizaţi, ceea ce nu l-a împiedicat pe Josep Borell să afirme că „respinge cu fermitate” aceste expulzări, „respinge alegaţiile Rusiei”, reiterând „apelul la eliberarea opozantului” şi solicitând „o anchetă imparţială asupra arestării acestuia”. În context, Josep Borell a subliniat „chestiunea statului de drept, drepturile omului, societatea civilă şi libertatea politică” care trebuie să rămână în centrul relaţiilor ruso-europene. Vineri, Josep Borell, între altele şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, a precizat că nici o altă sancţiune n-a fost prevăzută, după încarcerarea lui Serghei Navalny. Mai mult, Josep Borell şi Serghei Lavrov, în discuţia purtată, au pledat pentru o cooperare, în domeniul sanitar, citând vaccinul anti-covid „Sputnik V”, o veste pentru populaţia lumii. Să înţelegem ce poate fi înţeles, citând media franceză, „Le Point” de pildă, care ne încredinţează că şeful diplomaţiei europene a avut „une visite catastrophique a Moscou”. Nu putem să nu ne întrebăm dacă eurodeputaul Dacian Cioloş exprimă punctul de vedere al diplomaţiei de la Bucureşti sau pe cel al Parisului. Chiar dacă, similitudinile, între Bucureşti şi Paris pe marile probleme, sunt desăvârşite. Nu de alta, dar Parisul îşi reglează mai uşor relaţiile cu Moscova, pe când Bucureştiul nu mai are ce regla.
