Mai multe centre de transplant, de anul acesta

0
139

Anul trecut, în spitalele româneşti au fost efectuate peste 120 transplanturi de ficat, 300 de transplanturi de rinichi și în jur de 200 de transplanturi medulare. Aşadar, un adevărat record al medicilor, care au reuşit să salveze sute de vieţi. În 2015 se doreşte o creștere a numărului de centre de transplant de organe, vor fi construite patru bănci de multițesut și celule, pentru care au fost finalizate studiile de fezabilitate. Tot anul acesta ar putea fi efectuat primul transplantului pulmonar din România. Evident, în tot acest timp foarte importantă este creșterea numărului de bolnavi transplantați.

Pentru anul 2015, autorităţile sanitare au anunţat o dezvoltare a Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană. Anul trecut, România a deţinut prima poziţie în Europa în ceea ce priveşte creşterea procentului de transplant, atât ca proceduri efectuate, cât şi ca număr de donatori, iar anul viitor ar urma să marcheze o altă premieră: primul transplant pulmonar la nivel național. Craiova  figurează printre centrele în care se realizează prelevare de organe, dar se efectuează și transplant osos.

În ultimii ani, România a înregistrat progrese majore în ceea ce privește transplanturile. Într-un studiu realizat de Comisia Europeană în perioada 2007-2013 – ce urmăreşte progresele înregistrate la acest capitol de statele membre –, România deţine poziţia a doua ca dezvoltare a procedurilor de transplant, dar şi ca majorare a numărului de donatori, după Luxemburg.

Anul trecut au fost acreditate 26 de centre noi pentru prelevarea de organe

Anul trecut a crescut numărul de centre acreditate pentru prelevarea de organe de la 16, câte erau funcţionale, la 42. Mai mult, au devenit operaţionale spitalele Sf. Maria şi Colţea pentru transplant hepatic, respectiv transplant medular

Totodată, România a transpus Directiva Europeană 2012/25, ceea ce va permite, începând cu anul acesta, aderarea la o platformă europeană ce va ușura identificarea mai rapidă a unor donatori pentru marile urgenţe din transplant. România a adoptat împreună cu celelalte state ale Consiliului Europei „Convenţia împotriva traficului de organe”.

Tot anul trecut au fost acreditate mai multe spitale capabile să identifice şi să declare donatori în moarte cerebrală, două centre pentru transplant hepatic (Fundeni şi Sf. Maria), patru centre pentru transplant renal (Fundeni, Cluj, Iaşi, Braşov) şi trei centre pentru transplant de cord (Târgu Mureş, Floreasca şi Institutul „C.C. Iliescu”). Spitalul Judeţean din Craiova a primit în 2013 acreditare pentru prelevare şi transplant osos, prima intervenţie având loc la începutul lunii iulie 2014.

Aceste activităţi au permis salvarea vieţii unui număr important de pacienţi care necesitau transplanturi de organe, reducând listele de aşteptare, mărind longevitatea după transplant şi îmbunătăţind calitatea vieţii pacienţilor transplantaţi.

Transplantul, o șansă la viață

În ceea ce priveşte donarea de organe, listele de aşteptare sunt destul de lungi în mai toate ţările de pe continent. În Europa, aproximativ 67.064 de persoane, cu vârste între 25 şi 60 de ani, privesc spre o şansă la viaţă. Astfel, 52.000 de pacienți aşteaptă un transplant de rinichi, 7.000 aşteaptă un transplant hepatic, iar 3.600 aşteaptă un transplant de cord. Printre pacienții care necesită transplant sunt cei cu afecțiuni grave ale rinichilor. Unu din zece români suferă de o afecțiune a rinichilor și anual milioane de oameni mor ca urmare a complicațiilor cauzate de bolile de rinichi. În contextul creşterii numărului de pacienţi cu diabet zaharat de tip II şi cu obezitate la nivel mondial, diabetul reprezintă principala cauză a bolii cronice de rinichi.

Conform estimărilor specialiştilor, diabetul reprezintă o creştere de aproximativ 12 ori a riscului de boală cronică de rinichi stadiul terminal. Gradul de afectare a funcţiei renale a persoanelor diagnosticate cu diabet creşte progresiv de la 7,3% în momentul depistării bolii până la 17,3% după cinci ani, ajungând după 15 ani la 28%. Riscul pacientului cu afectare renală rămâne unul cardiovascular în toate cele cinci stadii ale bolii cronice de rinichi, cea mai frecventă cauză de mortalitate în rândul acestora fiind cea de inimă.