Când jandarmii sunt chemaţi să apere domeniul public al statului

0
55

Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă Dolj s-a văzut pus în faţa unui caz de forţă majoră. Şi anume să abiliteze, prin Ordinul nr. 316/4 noiembrie a.c. al prefectului de Dolj, Sorin Răducan, „ocuparea, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 5 noiembrie a.c., a terenului (n.r. – domeniu public al statului) situat pe teritoriul comunei Gherceşti – Tarlaua 41, Parcela 467 – pentru executarea lucrărilor specifice la obiectivul «Conductă de transport gaze naturale DN 600, conducta de înmagazinare Gherceşti – panou de măsură SDE Craiova, judeţul Dolj»”. O lucrare de maximă necesitate şi urgenţă pentru nevoile populaţiei. În prealabil, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale (Transgaz) Mediaş – Exploatarea teritorială Dolj, printr-un şir de adrese înregistrate la Instituţia Prefectului Dolj, reitera că, în conformitate cu Autorizaţia de construire nr. 24/29 octombrie 2014, emisă de Consiliul Judeţean Dolj, doreşte să treacă cât mai grabnic la lucru, dată fiind înrăutăţirea vremii, dar este perturbată în demersul său de persoane fizice, care nu permit accesul utilajelor de intervenţie şi a angajaţilor în punctele de lucru. Cum diligenţele de circumstanţă ale reprezentanţilor administraţiei publice judeţene s-au dovedit inoperante, unica rezolvare a problemei ivite, în acord cu cadrul juridic existent, a constituit-o ordinul prefectului de Dolj, ca preşedinte al Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă la care făceam referire. Cu alte cuvinte, a fost nevoie imperativă de dislocarea unor efective de jandarmi, pentru a asigura protecţia unor angajaţi de la Exploatarea teritorială Dolj, pendinte de Transgaz, pentru o lucrare, cum spuneam, de maxim interes economic şi social. Cine erau atleţii imobiliari care frondau în exces, necesitând o astfel de abordare a lucrurilor, i-am mai pomenit şi în numărul de ieri al cotidianului nostru: Marian Căldăraş şi Marius Firan, ambii domiciliaţi în municipiul Craiova, deşi primul se legitimează ca cetăţean român domiciliat în Germania (paşaport nr.12037000/2006 IPJ Dolj). Cumpăraseră împreună drepturile succesorale pentru suprafaţa de 22,5 ha, de la numitul Ioan Chiliman, ca moştenitor al defunctului Nichitoianu Aristel Constantin, la preţul de 29.000 de euro, încheind actele subsecvente la 11 februarie 2008. Cât de apropiaţi sunt Firan şi Căldăraş de primarul comunei Gherceşti, Cornel Păpăroiu, preşedintele comisiei locale de fond funciar, o ştiu localnicii. Numai că Hotărârea nr. 1.300/5 septembrie 2008 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în temeiul căreia se îndestulaseră, preferenţial, între alţii, cu suprafaţa de 22,5 ha, cei doi cumpărători de drepturi succesorale, a fost desfiinţată irevocabil prin Decizia Civilă nr.205/18 martie 2010 a Tribunalului Sibiu, care, de altfel, menţinuse Sentinţa nr.18458/27 noiembrie 2008 a Judecătoriei Craiova. Mai mult, la data de 22 ianuarie 2009, pe care am pomenit-o de zeci de ori, pentru tâlcul ei, când s-a eliberat TDP-ul nr.12607 pe numele lui Ioan Chiliman, exista deja sentinţa Judecătoriei Craiova. Care interzicea orice reconstituire de drepturi, mai mult sau mai puţin cuvenite. Când cumpărătorii menţionaţi au încercat să obţină un alt TDP, după anularea celui eliberat pe numele lui Ioan Chiliman, li s-a spus „pardon” de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj, prin registratorul şef Costinela Chimoiu. Terenul revendicat de Marian Căldăraş şi Marius Firan (Tarlaua 41, Parcela 467 – Unitatea Administrativ-Teritorială Gherceşti) aparţine domeniului public al statului este, potrivit legii, inalienabil, fiind administrat de SCDA Şimnic. Lui Marius Firan poliţia i-a întocmit dosar penal pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice. Un mizilic la ceea ce a făcut. Cum s-a ajuns aici, în această situaţie excentrică, este o altă discuţie. Până una, alta, domeniul public al statului se apără cu jandarmi dislocaţi de la alte activităţi, fiindcă se închid ochii la geneza afacerii. Pe margine salivează interlopii, nu puţini la număr.