În perioada 10-12 septembrie 2021, în județul Vâlcea va avea loc a șasea ediție din seria colocviilor „Lanțul generațiilor”, cu titlul „Cuvânt rostit, cuvânt păstrat. Cultura orală în România”. Evenimentul este organizat de către Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române din Craiova şi Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu” din județul Vâlcea, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul”, Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” – Complexul Muzeal Măldărești, instituții de cultură finanțate de Consiliul Județean Vâlcea, cu sprijinul Fundației Vaideenii.
Conform programului atașat, deschiderea oficială a evenimentului va avea loc vineri, 10 septembrie, începând cu ora 10.00, la sediul Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul”, în prezența reprezentanților autorităților județene și a instituțiilor partenere. Dezbaterile vor continua sâmbătă, 11 septembrie, începând cu ora 10.30, la Complexul Muzeal Măldărești. Timp de două zile Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” și Complexul Muzeal Măldărești vor fi gazdele unui dialog științific de înaltă ținută, în a treia zi, duminică ora 10, fiind programată o excursie tematică, având ca subiect patrimoniul religios din zona Hurezilor.
Subiectul colocviului din seria „Lanțul generațiilor” este construit în jurul unei provocări: ce rămâne din cuvintele rostite altădată? Care este forța, ecoul lor și ce anume a dus la păstrarea lor, la dorința celor care le-au auzit de a le transmite mai departe, indiferent de suportul lor? Întrebări care marcau pe antici și pe moderni, cărora traumatismele istoriei ultimelor două secole (războaiele mondiale, Gulagul) le-au dat o nouă dimensiune, pentru a le vedea reactualizate astăzi de fenomene precum political correctness și cenzura rețelelor sociale. Dacă relația rostit-păstrat era de multe ori văzută doar prin intermediul celei dintre cultura orală și cultura scrisă, astăzi multiplicarea suporturilor care conservă vocile și mutarea lor în virtual ridică noi provocări. Căreia i se adaugă veșnica întrebare, care depășește simpla dimensiune patrimonială, asumând-o pe cea morală: ce anume este considerat important pentru a fi păstrat și transmis prin viu grai?
Specialiștii invitați, din Chișinău, Iași, Cluj, București, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, de formații diferite (istorici, filologi, etnologi, antropologi), vor discuta acest subiect în patru secțiuni dedicate modalităților de reprezentare pozitivă/negativă a oralității, universurilor socio-culturale specifice, relației dintre oralitate și biografie (fragmentul biografic), relației dintre oralitate și traumă sau a oralității și războiului prin prisma culturii memoriei. Prin intervențiile lor, care leagă variate demersuri metodologice din etnologie, istoria ideilor, istoria memoriei, istoria orală, participanții speră să contribuie la reactualizarea unui teren de cercetare extrem de valoros cultural. În plus, dialogul pluridisciplinar la care vor participa va pune în valoare atât surse mai rar folosite sau inedite, cât și opțiuni metodologice de certă actualitate în recunoașterea importanței dimensiunii oralității în spațiul românesc și nu numai.
Responsabili de proiect:
Nicolae Mihai (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române); email: nicolamih48@gmail.com
Dumitru Antonie Chelcea (Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu”);
email: tonichelcea2004@yahoo.com
