CCR a solicitat ceea ce… avea

Printr-o nouă adresă remisă Guvernului, CCR „a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform art. 17, al .2 din Legea nr. 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie a.c. pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu”. În adresa iniţială a CCR, nr. 5305/3 august a.c., către Guvernul României se solicitase actualizarea, până la 31 august a.c., a listelor. Acest viraj de atitudine al CCR pare descumpănitor, mai ales că el survine după ce, sâmbătă, de la sediul de campanie, Traian Băsescu avusese poveţe pentru Curtea Constituţională. „Actualizarea trebuia făcută, conform legii, până la maximum cinci zile de la data stabilirii referendumului. Asta înseamnă că dacă pe 6 iulie a.c. s-a stabilit data referendumului ca fiind 29 iulie listele trebuiau să cuprindă situaţia de la 11 iulie a.c.” a spus Traian Băsescu. Şi avea dreptate, dar parţial. Fiindcă Decizia 731/10 iulie 2012 a CCR, care instituia, de-a dreptul insolit, cvorumul de 50% plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, deşi descumpănitoare, fusese prima doleanţă a preşedintelui Comisiei Europene pe lista de deziderate remisă Guvernului. Chiar dacă încălca sau ignora recomandările Comisiei de la Veneţia în această materie, sistematic luate în calcul şi respectate până atunci. Abia pe 24 iulie a.c. s-a vorbit de decizia de boicotarea referendumului anunţată de Traian Băsescu, după ce, declarativ, afirmase că „intră în coliziune cu PDL pe această temă”. Perierea listelor electorale permanente, neactualizate de ani şi ani, s-a pus în discuţie abia în momentul finalizării centralizării datelor Biroului Electoral Central, când a apărut firească întrebarea: la ce populaţie se raportează procentul de 46,24% prezenţă la vot, corespondentul cifrei de 8.459.053 persoane, care au alcătuit corpul electoral. Amânarea luării unui decizii până la 12 septembrie a.c., cum s-a anunţat iniţial, sau 31 august a.c., cum s-a vehiculat ulterior, nu transmite deloc un semnal liniştitor. „La CCR se va da o citire corectă a definirii listei electorale permanente când este vorba de alegerea sau destituirea preşedintelui României” a mai spus duminică seara, de la sediul său de campanie, Traian Băsescu. Şi iarăşi avea dreptate. Fiindcă art. 81 din Constituţia României, la al. 2, vorbeşte de alegători înscrişi în listele electorale. Conform legislaţiei în materie, în vigoare, cetăţenii cu drept de vot, dar cu reşedinţa sau cu domiciliul în străinătate, fac parte din categoria alegătorilor care nu pot fi trecuţi pe listele electorale permanente. Asta stipulează şi CCR în Hotărârea nr. 3/2 august 2012. „(…) Potrivit art. 26, al. 2 din Legea 35/2008, listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite”. Tot Curtea a mai reţinut că prin adoptarea OUG 97/2008, aprobată prin Legea 323/2009, a fost abrogat textul care prevedea că „listele electorale permanente, ce cuprind cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, se întocmesc de Autoritatea Electorală Permanentă şi vor sta la baza delimitării secţiilor de votare ce vor fi organizate în străinătate”. Aşadar, AEP nu mai întocmeşte asemenea liste, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate având, în schimb, dreptul de a vota, în mod liber, pe listele electorale suplimentare. Dar cine „sfinţise” formula de „liste electorale permanente”? Chiar „constituţionalistul” premier Emil Boc, prin OUG 103/2009 care modifica art. 5, al. 2 al Legii 3/2000: „Referendumul este valabil dacă la acesta participă jumătate plus unu din persoanele înscrise în listele electorale permanente”. Curtea Constituţională a cerut mai nou Guvernului ceea ce avea. Ceea ce pare suspect este că, prin Hotărârea nr. 3/2 august a.c., CCR se contrazice pe sine, fiindcă dacă persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate nu fac parte din listele electorale permanente, atunci acestea trebuie „periate”. Lovitură de teatru însă! CCR revine asupra Hotărârii nr. 3/2012 după publicarea acesteia în Monitorul Oficial şi menţionează că cetăţenii români din străinătate trebuie să fie înscrişi pe listele electorale permanente, potrivit Legii nr. 370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art. 17 din Legea nr. 3/2000 privind referendumul. Apoi, referirea CCR, în Decizia 731/10 iulie a.c., cu instituirea cvorumului, viza cetăţenii înscrişi pe listele electorale permanente. Situaţia se menţine în continuare confuză, emiţându-se tot felul de puncte de vedere. Concluzia: România este unica ţară din lume în care populaţia scade din cauza sporului natural negativ, iar numărul de alegători creşte. Invalidarea referendumului, prin ignorarea votului a 8,5 milioane de persoane, ar fi scandaloasă, cei nouă judecători putând rămâne pătaţi pe veci şi stigmatizaţi. Validarea referendumului, fără acceptarea unei baze de calcul deplin raţionale, ar fi acelaşi lucru. Demisia preşedintelui suspendat, Traian Băsescu, ar fi singura soluţie raţională pentru ieşirea dintr-o profundă criză politică, care ar permite organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate, decalate sau concomitent cu cele parlamentare.  Apoi, referirea CCR, în Decizia 731/10 iulie a.c., cu instituirea cvorumului, viza cetăţenii înscrişi pe listele electorale permanente. Situaţia se menţine în continuare confuză, emiţându-se tot felul de puncte de vedere. Invalidarea referendumului, prin ignorarea votului a 8,5 milioane de persoane, ar fi scandaloasă, cei nouă judecători putând rămâne pătaţi pe veci şi stigmatizaţi. Validarea referendumului, fără acceptarea unei baze de calcul deplin raţionale, ar fi acelaşi lucru.