Astăzi, preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski este aşteptat la Ankara unde va avea discuţii cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, al cărui rol de mediator în conflictul din Ucraina s-a făcut, până acum, resimţit, pe cât i-a stat în putinţă. Prin eforturile stăruitoare, în mai multe reprize, în rezolvarea diverselor probleme, Recep Tayyip Erdogan şi-a etalat harul de negociator. Într-o conferinţă de presă, din această dimineaţă, la Praga, preşedintele ucrainian a deplâns „dificila luptă contra armatei ruse, în absenţa armelor cu lungă bătaie”, estimând că decizia livrării acestora nu depinde doar de SUA. Premierul ceh Petr Fiala a promis furnizarea de elicoptere de atac şi sute de mii de muniţii de mare calibru „lunile viitoare” şi de asemenea formarea de piloţi pentru avioanele de vânătoare F16. Tot astăzi, Parlamentul European şi statele membre au convenit un acord pentru accelerarea producţiei de muniţie, în valoare de 500 mil. euro, pentru susţinerea Ucrainei, a menţionat ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a cărei ţară exercită preşedinţia turnantă a Consiliului UE. Potrivit datelor armatei ucrainiene, aceasta ar fi avansat în ultimele 24 de ore, în jurul Bakhmutului, eliberat în luna mai de trupele Wagner, vizată fiind acum încercuirea oraşului. Raportările, neconfirmate din surse independente, sunt luate cu titlul de inventar. Fiindcă, de fapt, contraofensiva ucrainiană, marea ofensivă pentru eliberarea teritoriilor ocupate de forţele ruseşti –Novorossiya şi Crimeea- cu multe localităţi distruse, pierdute în zona gri ale liniilor de front rusesc şi ucrainian, judecată pe baza informaţiilor provenite de la sateliţii americani, nu atestă decât o mişcare lentă. Un succes al contraofensivei ar avea drept consecinţă ranforsarea poziţiei Ucrainei la aşteptata masă a negocierilor şi o acceptare din partea Rusiei de a se concentra pe negocieri, cum spunea Anthony Blinken la 12 iunie a.c.. Un eventual eşec al contraofensivei ucrainiene nu este avut în vedere. Până atunci mai este de aşteptat. Iar în privinţa negocierilor, Moscova îşi menţine punctele de vedere enunţate anterior: trupele NATO să se retragă pe poziţiile din 1997, Europa de Est să rămână neutră militar, iar în privinţa Ucrainei exigenţele „demilitarizării şi denazificării” rămân de actualitate. Cinci foste regiuni ucrainiene care fac mai nou parte din Federaţia rusă, pe lângă care să mai fie cedate Harkovul, Nikolaev şi Odessa ş.a.m.d., ar urma de asemenea să intre în componenţa Federaţiei ruse. Doleanţe de care Kievul nici nu vrea să audă şi Andriy Yermak şef de cabinet al preşedintelui Zelenski, în faţa diplomaţilor străini, convocaţi pentru a doua oară după 30 iunie a.c. a evocat planul în 10 puncte propus de şeful statului. În fine, întâlnirea de astăzi de la Istanbul, în cea de a 500-a zi de la invazia rusă în Ucraina, în apropierea summit-ului crucial NATO de la Vilnius (11-12 iulie) considerată de cotidianul pro-guvernamental „Sabah” ar fi centrată pe acordul privind exportul de cereale ucrainiene, convenit în iulie anul trecut, prin aportul Turciei şi Naţiunilor Unite, pe care Rusia nu vede niciun motiv să-l mai prelungească după 17 iulie, va avea şi referiri la posibila încheiere a războiului. Moscova s-a plâns, în mai multe rânduri, de nerespectarea altui acord bilateral, semnat în iulie anul trecut, pe exporturile sale de îngrăşăminte. Ce propuneri va avansa preşedintele Recep Tayyip Erdogan în discuţiile sale cu omologul ucrainian rămâne de văzut. Fiindcă inclusiv partea ucrainiană admite că NATO nu va putea furniza Ucrainei, la nesfârşit, tot ceea ce are nevoie. Pe liniile de front, spun observatorii militari, cea mai neagră zi din Afghanistan şi Irak este o zi bună în Ucraina.
