Bilanţ negru la un an de la declanşarea conflictului în estul Ucrainei

0
74

Peste 6.000 de morţi şi zeci de localităţi distruse. Aşa arată bilanţul negru al conflictului din estul Ucrainei, la un an de la declanşarea ostilităţilor. Pe 6 aprilie 2014, militanţii pro-ruşi preluau controlul asupra sediilor administraţiei regionale de la Doneţk şi serviciilor secrete din Lugansk, în estul Ucrainei, declanşând o rebeliune împotriva guvernului de la Kiev. Numeroase oraşe au trecut atunci de partea separatiştilor, iar grupuri de persoane înarmate şi-au făcut apariţia pe teren. La jumătatea lui aprilie 2014, Kievul lansează o „operaţiune antiteroristă” cu scopul de a recuceri teritoriile pierdute. Primele confruntări sângeroase au loc pe 26 mai, pe aeroportul din Doneţk. La Moscova, Vladimir Putin cere „încetarea imediată a operaţiunii punitive” a Kievului. Puţin câte puţin războiul se extinde în est, unde separatiştii câştigă teren în faţa unei armate ucrainene dezorganizate. Kievul şi NATO denunţă venirea masivă din Rusia a unor unităţi combatante, de blindate şi tunuri, care trec frontieră, în parte controlată de către rebeli. Moscova dezminte, recunoscând doar că voluntari ruşi luptă alături de rebeli. În iulie Kievul lansează o ofensivă care pare să inverseze cursul lucrurilor. Rebelii îşi abandonează platforma de la Slaviansk, iar armata ucraineană recucereşte portul strategic Mariupol, la Marea Azov. La 17 iulie, un Boeing malaysian este doborât într-o zonă devastată de lupte. Beligeranţii aruncă vina unul pe celălalt pentru drama soldată cu 298 de morţi. Europenii decid, atunci, să adopte, alături de Statele Unite, sancţiuni împotriva Moscovei, acuzată implicit că a furnizat rachetă cu care rebelii ar fi doborât avionul. Însă la sfârşitul lui august separatiştii lansează, la rândul lor, un contraatac. Ei slăbesc laţul din jurul Doneţkului şi Luganskului, ameninţă Mariupolul şi înfrâng usturător Ucraina la Ilovaisk, unde peste 360 de militari guvernamentali sunt ucişi, iar alţi 180 sunt daţi dispăruţi. După luni de eforturi diplomatice zadarnice, Kievul şi separatiştii semnează, în septembrie, la Minsk, un acord care prevede un armistiţiu şi trasează liniile mari ale unei soluţionări politice a conflictului, cu o autonomie sporită pentru regiunile rebele. Însă armistiţiul nu durează mult timp, iar confruntările violente continuă, în special la aeroportul Doneţk, care cade, la sfârşitul lui ianuarie, sub controlul rebelilor, după nouă luni de lupte. În februarie, François Hollande şi Angela Merkel îi conving pe Vladimir Putin şi Petro Poroşenko să-şi reafirme susţinerea faţă de acordurile de la Minsk, iar un nou armistiţiu este proclamat.