La Coşoveni, una votează consilierii locali şi alta face primarul

0
146

Ilie Dumitru

În ultimii doi ani, în România dispreţul faţă de legi în vigoare a crescut în mod îngrijorător şi, din păcate, exemplul în acest sens a plecat de la nivel guvernamental, prezidenţial şi, de ce nu, parlamentar. Exemplu este şi neaplicarea legii de mărire cu 50% a salariilor din Educaţie, act normativ despre care Traian Băsescu spunea la 1 octombrie 2008 că este constituţional şi promulgarea acestuia este oportună. „Am considerat că această lege este oportună pentru că, între toate partidele, s-a semnat un pact pentru Educaţie, la care s-au raliat trei federaţii sindicale mari”, declara şeful statului, subliniind că „performanţa fără bani este imposibilă”. În aceste condiţii, nu mai miră pe nimeni că un primar de comună schimbă forma bugetului local votată de consilierii locali.

Bugetul local, care cuprinde veniturile şi cheltuielile colectivităţii locale, pe o perioadă de un an, reprezintă un instrument de planificare şi conducere a activităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale. Bugetele locale reflectă fluxurile veniturilor şi cheltuielile colectivităţii locale, modalitatea de finanţare a cheltuielilor pe destinaţii şi de acoperire a deficitelor. Normele privind formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale şi serviciilor publice de interes local sunt stabilite prin lege. Structura bugetelor reflectă gradul de autonomie a administraţiilor locale faţă de administraţia centrală, precum şi legăturile existente între diferitele administraţii teritoriale.

Buget bun

Bugetele locale fac parte din bugetul general consolidat al statului

Alături de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale şi bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele locale fac parte din bugetul general consolidat al statului şi îndeplinesc mai multe roluri (a căror cuprindere depinde de gradul de autonomie faţă de bugetul central): financiar – potrivit căruia bugetele locale mobilizează şi redistribuie resursele financiare al căror volum, cât şi natură, depind de reglementările legale în vigoare; economic – derivă din implicarea factorului de decizie local în realizarea unor obiective economice de larg interes social aşa cum sunt: reţele de apă, iluminatul public, şosele, drumuri, poduri, transport local şi, mai recent, transport aerian; social – se regăseşte în asigurarea unui fond locativ pentru categoriile defavorizate şi a unui minim de existenţă, acoperirea unor nevoi pentru învăţământ şi sănătate, suportându-se o parte din cheltuielile ocazionate de aceste instituţii, şcoli, spitale, grădiniţe, case de copii, cămine de bătrâni şi, nu în ultimul rând, cele ocazionate de teatre, muzee, biblioteci şi politic.

Buget fals

Amendamentele consilierilor locali nu s-au mai regăsit în buget

Toate aceste considerente nu au avut nici o valoare pentru primarul Ilie Dumitru şi secretarul Primăriei Coşoveni, Mihaela Diaconu. La data de 21 aprilie 2009, primarul comunei Coşoveni a propus un proiect de buget la care consilierii locali au venit cu amendamente. În final, proiectul a fost votat cu amendamentele aleşilor locali, iar primarul şi persoanele pe probleme de contabilitate din cadrul Primăriei Coşoveni au fost însărcinate să ducă la îndeplinire prevederile hotărârii Consiliului Local. În dosarul înaintat Prefecturii Dolj pentru a primi viza de legalitate unele amendamente la proiectul de buget nu s-au mai regăsit. La o simplă comparaţie între bugetul votat de consilierii locali şi cel prezentat Prefecturii Dolj se văd diferenţele pe capitole. Conform proiectului de hotărâre, capitolului transport rutier trebuia diminuat cu 80 mii lei, cel referitor la alte cheltuieli cu bunuri şi servicii – cu suma de 5 mii lei şi tot cu 5 mii lei trebuia reduse şi cheltuielile cu alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare. Pentru servicii religioase trebuia suplimentat bugetul cu 10 mii lei, sănătatea – cu 50 mii lei şi alte active fixe – cu 80 de mii de lei. În principiu, unele capitole erau diminuate, iar sumele rezultate în urma acestui proces trebuia să suplimenteze alte cheltuieli. Probabil primarul Ilie Dumitru a avut unele priorităţi pe capitolele cărora le-au fost diminuate sumele şi atunci nu şi-a modificat bugetul conform votului majorităţii din Consiliul Local.

Consiliul Local aprobă bugetul

Oricare ar fi fost motivele, bugetul local trebuia să fie vizat în forma legală. Conform art. 36 din Legea 215/2001, modificată şi republicată, „(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), Consiliul Local: a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar”. Nerespectarea unei hotărârii a Consiliului Local este o încălcare a legii. Iar primarul Ilie Dumitru şi secretarul Mihaela Diaconu au nesocotit o hotărârea a Consiliului Local Coşoveni. Şi nu vorbim despre orice hotărâre, ci despre bugetul local pe un an de zile al unei comune. Din păcate, în România primarii nu au înţeles că sunt obligaţia prin lege să ducă la îndeplinire hotărârile Consiliului Local. Unii îşi fac propriile legi şi le aplică în instituţiile statului de parcă ar fi pe moşiile lor.