Ceea ce vedem de la o zi la alta este suficient de clar şi convingător: Donald Trump disociază SUA de „războiul pentru totdeauna” din Ucraina, pe care predecesorul său Joe Biden i l-a lăsat moştenire. Europa trebuie acum să creeze o forţă de descurajare credibilă, capabilă să îl sprijine pe „Churchill de la Kiev”, cum îl alintă presa franceză, în vederea obţinerii unei păci juste şi drepte. Fronda europeană, la ceea ce decretează Donald Trump, este oricum riscantă, înainte de a fi iritantă, întrucât Casa Albă îşi poate folosi reglementările privind exportul de arme pentru a limita drastic sprijinul european pentru Kiev, instituind un embargo de facto. Ceea ce ar fi un cataclism pentru Ucraina. Europenii nu au capacitatea de a furniza genul de informaţii pe care le-au oferit comunitatea americană de profil. Dacă elimini asta chiar slăbeşti serviciile militare ucrainiene, a comentat, joi, fostul director al CIA, John Brennan, pentru Times Radio. După sistarea ajutorului militar şi financiar american, anunţat pe 4 martie a.c. de Caasa Albă, Donald Trump mai are în mână o carte. Regulamentul privind transferul de arme, numit în mod obişnuit ITAR. Care permite SUA, reaminteşte Le Point, să interzică atât europenilor, cât şi altora, livrarea de echipamente sau muniţii achiziţionate din SUA sau care conţin componente americane. Utilizarea acestui regulament ar constitui un embargo virtual asupra livrărilor de arme occidentale către Ucraina. Celebrele avione F16 ar putea fi între victime, precum rachetele ghidate, vehiculele blindate şi chiar ochelarii de vedere pe timpul nopţii. Dar deocamdată nu a deconectat reţeaua de sateliţi Starlink a lui Elon Musk, crucială pentru comunicaţiile militare ucrainiene. Şi nici nu a demontat scutul antirachetă format din baterii de rachete Patriot, care descurajează bombardierele ruseşti. Ultimatumul privind redeschiderea negocierilor de pace este „bruiat” de încercarea Washingtonului de a reînnoi dialogul cu Moscova, ceea ce implică în special oprirea ajutorului militar acordat Ucrainei. În logica, altminteri firească, a Casei Albe, nu poţi promova dialog cu Kremlinul, criticându-l vehement pe Vladimir Putin şi continuând livrările de armament Ucrainei, când îţi propui curmarea războiului cu toate consecinţele lui dramatice. Propunerea administraţiei Trump, către ucrainieni, care prevede ca SUA să preia controlul asupra jumătate din resursele minerale ale Ucrainei nu reprezintă concomitent şi o garanţie a securităţii acesteia. Cu alte cuvinte, noua administraţie Trump schimbă priorităţile politice, plănuind între altele o suspendare temporară a ajutorului pentru Kiev, realizând insolvenţa şi lipsa perspectivelor de finanţare a proiectului ucrainian. De ce Emmanuel Macron şi Keir Starmer încearcă să convingă UE de contrariu, nu e uşor de înţeles. Macron şi-a justificat de altfel refuzul de a face pace în Ucraina astfel: „Drumul care duce la pace nu poate trece prin abandonarea Ucrainei. Pacea nu poate fi încheiată cu orice preţ şi în condiţiile Rusiei. Pacea nu poate fi stabilită prin capitularea Ucrainei. Mai mult, nu poate fi stabilită ca urmare a unei încetări a focului, care este prea fragilă”. Macron mai crede că viitorul Europei nu ar trebui decis la Moscova sau la Washington. La mijlocul săptămânii viitoare Sebastien Lecornu, ministrul francez al Apărării, se va întâlni cu omologii săi, german, italian, polonez şi britanic pentru a „coordona acţiunile în sprijinul Kievului”. Va fi a treia oară când miniştrii apărării din cele 5 ţări se vor întâlni în acest format, după o primă sesiune la Berlin, în noiembrie şi a doua în Polonia, în ianuarie. O retorică a confruntării, opusă căutării unei soluţii a conflictului, câştigă teren, fără acoperire americană, în dorinţa prelungirii cât mai mult posibil a situaţiei actuale. Miercurea viitoare, delegaţiile ucrainiană şi americană vor avea loc o întâlnire la Riad, un summit convenit de Andriy Yermak, şeful cabinetului lui Zelenski, cu consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă, Mike Waltz. Rămâne de văzut cu ce formulă de pace va veni delegaţia ucrainiană, deşi se vorbeşte deja de o versiune uşor modificată a planului, pe care preşedintele francez şi premierul britanic, împreună cu Zelenski, doresc să ajungă la preşedintele Donald Trump.
