Târgul de carte Gaudeamus este cel mai important eveniment de acest gen din România. Timp de o lună de zile, începând cu 1 martie, zilnic între orele 10.00 și 21.00, pe site-ul www.gaudeamus.ro și pe pagina de Facebook Radio România Gaudeamus, cititorii pasionați pot participa la prezentări de cărți, interviuri cu scriitorii ale căror lucrări se vor regăsi în oferta târgului, ateliere de creație, lecturi etc. Aproape 70 de participanți, printre care se numără cele mai prestigioase edituri din țară, zeci de evenimente îi așteaptă pe vizitatorii acestei ediții. Cu toate că, în această perioadă este dificil să se acorde prioritate evenimentelor culturale, ediția martie 2021 a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România înlocuiește în calendarul anual tradiționala ediție craioveană. Despre cum este organizată ediţia din acest an a Târgului Gaudeamus, am stat de vorbă cu Connie Chifor, coordonatoarea evenimentului.
Ediţia anterioară – Gaudeamus 27 (16 – 22 noiembrie, 2020) a fost prima ediție exclusiv online a Târgului de carte Gaudeamus Radio România. Evenimentul a oferit iubitorilor de carte din întreaga lume posibilitatea de a urmări peste 200 de evenimente, majoritatea găzduite de website-ul www.gaudeamus.ro și de a achiziționa cărți, jocuri și muzică de la peste 100 de edituri și distribuitori specializați. Standurile virtuale ale participanților au fost accesibile prin intemediul website-ului gaudeamus.ro, care au înregistrat peste 50.000 de vizitatori.
La fel ca şi ediţia precedentă şi ediția din acest an, se desfășoară tot online. Cu ce provocări v-aţi confruntatea în organizarea acestui eveniment, aşa cume ste el acu, în spaţiul virtual ? Şi cum le-ați depășit?
A fost practic un moment în care foarte mulți dintre noi am învățat o nouă meserie, un nou mod de a face un lucru pe care îl cunoșteam chiar bine, zicem noi, de peste 20 de ani. Evident cu toții, atât echipa, cât și exponzanții a trebuit să trecem printr-un proces de învățare, începând de la procedurile de înscriere până la modul efectiv de derulare a târgului. A fost într-adevăr o provocare, dar credem că am făcut față cu brio. Vedeți, rezultatele pe care le-am înregistrat la finalul evenimentului. Acum, în martie, fiind a doua ediție și știind deja care au fost toate punctele nevralgice în organizarea ediției precedente, lucrurile au fost mult mai cursive.
Dacă dăm file înapoi şi facem o analiză a târgului de carte offline și îl punem în oglindă cu cel online, care ae presupune mai multe dificultăţi?
Amândouă ridică anumite dificultăți. Cred că, totuși, un târg offline este mai dificil de organizat. În primul rând, din perspectiva plasării în calendar, a rezervării unor spații accesibile și foarte familiare publicului, astfel încât oamenii să știe foarte ușor să ajungă la târg. Aici sunt problemele ceva mai delicate. Într-un târg offline pot apărea probleme de orice natură până în ultimul moment. La un târg online, problemele de ultimul moment, cred că pot fi, în cea mai mare parte, din cele tehnice. Evident și aici, de exemplu, la un târg online, la un eveniment online, poți avea surpriza ca unul dintre invitați să nu se poată conecta în momentul în care trebuie să intre la un eveniment.
„Tot ce a apărut în ultimele luni la editurile din România se regăsește la târg”
Trăim în era tehnologiei, cei mai mulţi dintre noi stăm pe internet. În acest context, târgul în persoană sau cel online atrage mai mult public?
Iarăși, fiecare variantă are avantajele și dezavantajele proprii. Un târg offline ne oferă posibilitatea de a ne întâlni față în față, de a comunica mai mult, mai liber și, evident, sunt de neratat sesiunile de autografe și întâlnirile cu autorii. Pe de altă parte, un târg online este, totuși, accesibil unui număr mult mai mare de oameni. Ediția din noiembrie, de exemplu, s-a bucurat de participarea unor vizitatori din afara țării, care în mod normal, evident că nu ar fi ajuns. La fel și acum, ediția curentă a târgului, aceasta care e în plină desfășurare înlocuiește în calendare ediția pe care o organizam în mod tradițional la Craiova. Vă dați seama, acolo veneau doar oamenii din Craiova și din împrejurimi. Aici vizitatorii sunt din întreaga țară practic.
Care sunt noutățile editoriale ale acestei ediții?
Nu aș vrea să nominalizez eu. În mod cert, tot ce a apărut în ultimele luni la editurile din România se regăsește la târg, la standurile virtuale ale participanților. Unele volume vor apărea, de exemplu, chiar pe parcursul acestei luni, chiar dacă nu sunt disponibile acum în primele zile, vor fi cu siguranță până la sfârșitul lunii martie.
Ce aţi constat de-a lungul acestor manifestări editoriale, care categorie de public citește mai mult?
Mi-e greu să vă dau un răspuns aici. Noi mizăm, într-adevăr, pe publicul tânăr. Asta este și o observație pe care am făcut-o la fața locului, la târgurile offline, iar acum cu atât mai mult, la un târg online, cred că publicul tânăr va fi majoritar. Nu știm cine citește mai mult, dar având în vedere dezvoltarea mare în ultimii ani a diviziilorde carte pentru adolescenți și pentru copii, la multe dintre editurile cunoscute, sperăm că aceasta reflectă și o tendință a pieței, a cererii.
Aveți vreo reacție interesantă din partea publicului, a editorilor, a scriitorilor privind organizarea online a acestei ediții a Caravanei Gaudeamus?
În mare, plăcere, acelea sunt încurajatoare, apoi faptul că avem peste 70 de participanți acum și editurile încă se înscriu – sunt unele care poate n-au reușit să își pregătească la timp materialele necesare sau nu au fost pe fază pur și simplu. Încă se înscriu și se poate face înscrierea și în săptămânile următoare. Faptul că oamenii intră constant pe site, eu zic că e o reacție de încurajare pentru noi, ca echipă și pentru întreg proiectulGaudeamus Radio România. A trebuit să ne adaptăm într-un moment dificil și cred că toți cei implicați preferă să facem această variantă de târg pentru a păstra continuitatea proiectului.
Interviu realizat de PATRISIA LISOVSKI
Specializarea Jurnalism, anul I, UCV
