Cu toate că suntem codaşii Europei la consumul de lapte / „Cornul şi laptele”, cel mai longeviv program guvernamental

0
211

După 13 ani de implementare a Programului naţional “Cornul şi laptele” şi după 7 ani de decontare parţială din fondurile Programului European, autorităţile naţionale şi locale, precum şi unităţile şcolare şi-au optimizat activităţile care le revin conform competenţelor proprii. Autorităţile publice locale organizează, anual, licitaţii şi, pentru componenta lapte, decontează o parte din sume conform procedurilor europene impuse de către APIA. Şcolile dispun, şi nu prea, de spaţii de depozitare şi echipamente frigorifice, personalul didactic sau administrativ din şcoli aplică procedurile de distribuţie a produselor. Aceste proceduri create de-a lungul timpului oferă un argument în plus pentru continuarea programului şi reprezintă o experienţa acumulată, care poate conduce la revizuirea unor aspecte, care să-i mărească eficienţa şi impactul.

În conformitate cu Regulamentul delegat al Comisiei nr. 1047/2014, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a elaborat Strategia naţională de implementare a Programului de încurajare a consumului de lapte în şcoli pentru anul şcolar 2015-2016. Ţara noastră implementează Programul naţional „Laptele şi cornul”, de care beneficiază toţi copiii preşcolari şi şcolari din ciclul primar şi gimnazial, care frecventează o formă de învăţământ.

În 2002, când a fost lansat programul naţional, a avut ca obiective, pe lângă susţinerea industriei laptelui şi asigurarea unei alimentaţii sănătoase pentru copii, şi priorităţi naţionale, precum încurajarea participării şcolare şi obiective sociale. De asemenea, s-a considerat că aplicarea unui astfel de program contribuie la pregătirea autorităţilor şi industriei pentru implementarea Politica Agricolă Comună în urma aderării la UE. Aproximativ 2.300.000 preşcolari, clasă pregătitoare şi elevi din clasele I-VIII în învăţământul de stat şi particular beneficiază de acest program, anual fiind alocate de la bugetul de stat aproximativ 435 de milioane de lei pentru implementarea sa.

De-a lungul timpului, beneficiarii au crescut numeric

Programul naţional „Laptele şi cornul” este unul dintre cele mai longevive programe guvernamentale din România, fiind deja în cel de-al 13-lea an consecutiv de implementare. În urma aderării României la UE, componenta lapte din programul naţional a devenit eligibilă pentru finanţare din fonduri FEGA, iar autorităţile publice locale au început să deconteze o parte din cheltuielile aferente programului la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Suma decontată a crescut, de la un an la altul, pe măsură ce Autorităţile publice locale s-au familiarizat cu cerinţele şi procedurile impuse de APIA, în baza legislaţiei UE. Programul naţional include şi produse de panificaţie, dar acestea nu fac obiectul decontărilor de la Uniunea Europeană.

Programul a fost iniţiat prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de patru ore.

Scopul programului: formarea unor obiceiuri sănătoase

Proiectul se adresa, iniţial, doar elevilor din clasele I-IV din învăţământul de stat, fiind extins, ulterior, şi la nivelul elevilor din ciclul gimnazial, iar începând cu anul 2009 se aplică şi sistemului privat de învăţământ. De la momentul începerii programului, până în prezent, au survenit modificări legislative, care au extins grupul de beneficiari sau care au reglementat mai bine categoriile de produse care fac obiectul acestuia, în sensul corelării conformităţii produselor distribuite cu normele europene. Cu toate acestea, nu au lipsit nici incidentele legate de calitatea laptelui. Să precizăm doar prezenţa stafilococului auriu în urmă cu 3 ani în laptele livrat unor elevi din Prahova, 63 dintre aceştia fiind diagnosticaţi imediat cu toxiinfecţie alimentară.

În prezent, conform prevederilor Regulamentului CE nr. 657/2008, copiii primesc zilnic o porţie de lapte (200 ml de lapte UHT/pasteurizat sau echivalent produse derivate din lapte: iaurt simplu, lapte bătut, sana şi chefir (şi un produs de panificaţie, conform OUG nr. 96/2002). Programul îşi propune să asigure o gustare echilibrată în timpul anului şcolar, acoperind o parte din necesarul nutriţional zilnic al copiilor cu un mix optim de nutrienţi de calitate (proteine, lipide, glucide, minerale şi vitamine). Astfel, copiii consumă un aliment recomandat de nutriţionişti şi îşi formează obiceiuri alimentare sănătoase.

În Europa, laptele se consumă în şcoli încă de acum 25 de ani

În Uniunea Europeană există o schemă dedicată distribuirii de lapte în şcoli încă din anul 1977. Programul a evoluat, de la o simplă măsură economică de sprijinire a producătorilor de lapte şi produse lactate, într-un instrument de prevenţie a potenţialelor riscuri pentru sănătate generate de carenţele nutriţionale precum excesul ponderal, obezitatea, diferite afecţiuni cronice. Ajutorul acordat de UE este plătit în limita a maximum 0,25 litri echivalent lapte/copil beneficiar/zi de şcoală.

Scăderea consumului de lapte şi fructe de către copii (sub cantitatea zilnică recomandată) a dus la o nouă viziune care îşi propune ca direcţii de acţiune: abordarea într-un mod mai eficace alimentaţia deficitară; consolidarea elementele educative ale programelor; contribuirea la lupta împotriva obezităţii. Concomitent, Comisia Europeană a pus accentul pe eficienţa cheltuielilor dedicate promovării consumului de produse agricole în şcoli, respectiv ca potenţialul financiar al schemelor să fie mai bine direcţionat pentru a optimiza impactul lor, iar eficienţa din punctul de vedere al costurilor de distribuire să fie sporită.

Consumul de lapte în România, la cea mai joasă cotă!

Conform datelor Euromonitor, consumul de lapte în România este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană – în 2013 fiind de numai 32 ml de lapte ambalat pe zi, de persoană, în condiţiile în care Societatea de Nutriţie din România recomandă două-trei porţii de lapte şi derivate pe zi, o porţie de lapte însemnând o cană de lapte. În acest clasament, România este urmată doar de Bulgaria, cu un consum de aproximativ 23 ml de lapte ambalat/zi de persoană. Primele ţări sunt Irlanda (396 ml/zi/persoană), Finlanda (341 ml/zi/persoană), Suedia (251 ml/zi/persoană) şi Spania (245 ml/zi/persoană). La polul opus, cel mai scăzut consum de lapte de vacă ambalat din UE este înregistrat în Cipru (64 ml/zi/persoană), România (32 ml/zi/persoană) şi Bulgaria (23 ml/zi/persoană).

Obezitate, tot mai îngrijorătoare pentru elevi

Potrivit studiului realizat în rândul copiilor de 8 ani, la nivel naţional, în aprilie 2013 de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, în cadrul proiectului European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), un sfert dintre subiecţii studiaţi sunt supraponderali sau obezi.

Prevalenţa supraponderalităţii (inclusiv obezitatea) la copiii de 8 ani din România este de 26,75% iar prevalenţa obezităţii este de 11,6%, prevalenţa supraponderalităţii fiind uşor mai crescută la fete decât la băieţi şi semnificativ mai mare în mediul urban faţă de cel rural. La nivel european, prevalenţa supraponderalităţii (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstă de opt ani conform raportului primei runde a studiului COSI a variat între 19,3% şi 49% la băieţi şi 18,4% — 42,5% la fete. Prevalenţa subnutriţiei (inclusiv cea severă) în ţările participante la prima rundă este în general sub 2,5%. Valori mai mari s-au înregistrat în Bulgaria şi Cehia (3,2%).