Alina Elena Tănăsescu este din 2016 deputat în Parlamentul României. Are o activitate bogată în domeniul administraţiei publice, 12 ani, din care 10 ani de consilier judeţean şi doi de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Dolj. Este doctor în Drept al Universităţii din Craiova. A fost cadru didactic în perioada 2007-2016 la Facultatea de Ştiinţe Juridice, Economice şi Administrative Craiova din cadrul Universităţii Spiru Haret. Este membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. În numărul de astăzi al cotidianului regional Cuvântul Libertăţii, deputatul Alina Tănăsescu a vrut să explice câteva modificări din Legile Justiţiei, pe înţelesul tuturor.
A îndeplinit funcţia de vicepreşedinte până în iunie 2017 şi în prezent este secretar al acestei importante Comisii. De asemenea, este membru al Comisia speciale comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. Analizându-i cu mare atenţie şi exigenţă activitatea putem să spunem că deputatul Alina Tănăsescu nu a pierdut vremea prin Parlamentul României. 27 de initiaţive legislative, dintre care două sunt deja promulgate. Şi două proiecte de hotărâre adoptate : Proiect de hotărâre privind modificare alin2, art 214, din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi Proiect de hotărâre privind Codul de conduit al deputaţilor şi senatorilor. A luat cuvântul de 14 ori în cadrul a cinci şedinţe şi şi-a adus un aport considerabil la moţiunea “România nu poate fi confiscate ! Apărăm democraţia şi votul românilor !”.
Deputatul Alina Tănăsescu este membru al Comisiei Speciale, comisie care se ocupă cu punerea în acord a deciziilor Curţii Constituţionale, cu prevederile Codului Penal, Codului de Procedură Penală, Codului Civil, respectiv Codul de Procedură Civilă, precum şi cu transpunerea în legislaţia naţională a directivelor Parlamentului European şi Consiliului, cu privire la Justiţie. Parlamentarul doljean a explicat ieri, în ce constau cele mai importante modificări din Legile Justiţiei şi îi îndeamnă pe români să citească draftul iniţiatorilor acestei legi şi să nu se mai lase manipulaţi, de ce le zice unul sau altul. “Se vorbeşte foarte mult de restrângerea rolului preşedintelui în cazul numirii magistraţilor. Am citit şi am constatat că oamenilor li se spune că se încalcă de către PSD hotărârile Curţii Constituţionale, mai precis, hotărârea CCR cu privire la prevederile art 94, lit c din Constituţia României, potrivit căruia preşedintele numeşte în funcţiile publice în condiţiile prevăzute de lege. Ţin să precizez că iniţiativa legislativă a PSD-ului prevede că preşedintele poate refuza motivat, o singură dată, numirile propuse de CSM în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Amendamentul potrivit căruia preşedintele nu poate refuza propunerea menţionată mai sus a fost adoptat de Comisie la propunerea CSM-ului şi UNJR-ului”, a subliniat deputatul Alina Tănăsescu.
Dezbateri aprinse pe articolul „independenţa procurorilor”
Parlamentarul a ţinut să facă precizări şi despre Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, o lege care de asemenea naşte controverse şi juriştii au motive de gâlceavă, dar şi politicienii. “Am discutat foarte mult în Comisie, pro şi contra pe amendamentele la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Comisia Specială a adoptat un raport favorabil în cazul acestui proiect. Au fost dezbateri aprinse pe articolul care prevede că independenţa procurorilor nu mai există ca şi principiu în lege. Dar principiul independenţei procurorilor nu este prevăzut nici în Constituţia României. Art 124, alin 3 din Constituţie, prevede că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Iar art 132 din Constituţie, prevede că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic. Noi, Comisia punem în acord legea cu deciziile CCR şi cu Constituţia ţării. De aceia nu se regăseşte principiul independenţei procurorilor în iniţiativa legislativă. Astăzi, proiectul va fi dezbătut şi votat în plenul Camerei Deputaţilor. Ulterior, proiectul va merge la Senat, care este camera decizională pe legile justiţiei. Discuţiile s-au concentrat şi pe modificările aduse la capitolul din lege privind răspunderea magistraţilor. Vorbim de modificarea art 96, alin 7. din legea 303/2004. PSD susţine prevederea conform căreia, prejudiciul cetăţeanului va fi acoperit de stat, iar apoi, statul se va îndrepta împotriva judecătorului sau procurorului, care cu rea credinţă sau gravă neglijenţă a săvârşit eroarea judicară cauzatoare de prejudiciu”, a mai completat parlamentarul de Dolj.
