Comisia pentru Petiţii a Parlamentului European (PETI) a dezbătut, marţi, 4 octombrie a.c., două petiţii împotriva proiectului minier de la Roşia Montană, înaintate de Fundaţia Culturală Roşia Montana şi Ad Astra. La finele dezbaterii, Comisia pentru Petiţii a concluzionat că petiţiile vor rămâne deschise şi se vor aştepta atât rezultatele unei vizite de anchetă în România, cât şi răspunsurile detaliate ale Comisiei Europene ca urmare a unei evaluări din partea unui grup independent.
Eurodeputatul Victor Boştinaru, coordonatorul Grupului S&D în Comisia PETI, a atras atenţia Comisiei Europene asupra garanţiilor insuficiente oferite de către companie în cazul unui accident: „Gândiţi-vă că acest baraj va trebui să existe pentru o eternitate, cât istoria şi geografia ţării mele, iar compania canadiană, în marea ei generozitate oferă 150 de milioane de euro. Ce înseamnă ca bani această resursă? În Ungaria, accidentul de la Maghiar Aluminium de anul trecut, a fost cauzat de scurgerea a doar 700 de mii de tone de ape infestate, iar guvernul Ungariei a penalizat compania cu aproape 500 de milioane de euro. Dumneavoastră (n.r. – reprezentatul Direcţiei Generale Mediu a Comisiei Europene) vreţi să spuneţi că o asemenea bombă ecologică va putea fi menţinută fără a produce efecte devastatoare cu 150 de milioane de euro, când o singură amendă în Ungaria atinge 500 de milioane de euro?”.
“CE nu trebuie să accepte ce oferă Roşia Montană Gold Corporation”
„Va fi Comisia Europeană gata să plătească pentru pagubele devastatoare pe care le va produce asupra României, asupra Ungariei şi a altor ţări din bazinul Dunării, în cazul în care se va produce o asemenea catastrofă?” a mai adăugat eurodeputatul Victor Boştinaru. De asemenea, acesta a citat câteva evaluări independente privind costurile post exploatare pentru un proiect de asemenea magnitudine: „Commonwealth Scientific Research Organization din Australia au evaluat costurile post exploatare la 600 de milioane de dolari. În Statele Unite, Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA evaluează mentenanţa post exploatare a acestui proiect la 2.6 miliarde de dolari. Acestea sunt datele, iar Comisia Europeană nu trebuie să accepte ce oferă Roşia Montană Gold Corporation şi un guvern român care e mai degrabă complice”.
“Refuz să cred că Parlamentul European şi Comisia Europeană nu vor lua o atitudine fermă, bazată pe legislaţie”
„Comisia Europeană trebuie să intervină şi să spună că banii proveniţi din aur pot cumpăra case ale oamenilor săraci, pot cumpăra spaţiu publicitar în media românească, pot cumpăra politicieni şi chiar guverne, dar refuz să cred că Parlamentul European şi Comisia Europeană nu vor lua o atitudine fermă, bazată pe legislaţie”, a conchis eurodeputatul Victor Boştinaru. Petiţionarii s-au adresat Parlamentului European şi Comisiei Europene cu solicitarea explicită de a evalua implicaţiile acestui proiect si de a cere stoparea oricărei lucrări în arealul Roşia Montană atât timp cât proiectul nu respectă toate criteriile impuse de legislaţia europeană. De asemenea, ei au mai susţinut că executivul comunitar ar trebui să acţioneze şi în alte domenii, care ţin de sfera lui de competenţă, astfel încât să protejeze securitatea şi mediul din mai multe state membre şi să apere interesul cetăţenilor europeni.
“Uniunea Europeană nu poate să susţină acest proiect de minerit”
Eurodeputatul ungur Csaba Tabadji a susţinut, de asemenea, că: „Există o diferenţă între Suedia, Finlanda şi România şi această diferenţă constă în faptul că în Suedia şi Finlanda, încălcările Directivei REACH sunt sancţionate cu mare severitate. În timp ce, în România, încălcările acestei directive nu sunt sancţionate cu aceeaşi severitate. Comisia Europeană ar trebui să atragă atenţia că în România nu există sancţiuni penale dacă se încalcă Directiva REACH, ci doar sancţiuni administrative. Dacă această compania va încălca prevederile Directivei, trebuie ca ea să fie supusă unor sancţiuni penale. Responsabilitatea de mediu este un lucru important, iar Comisia ar trebui să abordeze autorităţile române pentru ca acestea să forţeze compania să-şi facă o asigurare suficient de mare pentru ca aceasta să poată acoperi eventualele pagube. Proiectul Roşia Montană presupune nişte riscuri atât de mari încât Uniunea Europeană nu poate să susţină acest proiect de minerit”. Eurodeputata Kinga Goncz a arătat că: „Societatea civilă este împotriva acestui proiect. Peste 17.000 de oameni au semnat o petiţie şi trebuie să ne concentrăm şi asupra părerii societăţii civile, să ne punem şi problema patrimoniului cultural pe lângă cea asupra mediului. Nu ne putem comporta de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic în trecut, să rămânem pasivi şi să aşteptăm să se întâmple o catastrofă pentru că este vorba despre răspunderea noastră colectivă. Comisia ar trebui să pregătească o propunere prin care să se oprească folosirea acestor tehnologii cât repede cu putinţă”.
Şi eurodeputata daneză Margrete Auken a subliniat în intervenţia sa impactul proiectului: „Cred că este o petiţie foarte importantă iar prezenţa petiţionarilor aici, în Parlamentul European, este la fel de importantă. Trebuie să fim recunoscători petiţionarilor pentru că ne-au atras atenţia asupra acestor probleme”. Comisia de Petiţii va veni în România la începutul lunii noiembrie şi va face şi o vizită la Roşia Montană, petiţia rămânând până atunci deschisă.
