Producători agricoli din Dolj şi din judeţele învecinate umplu, toată vara, pieţele din Craiova cu legume şi pepeni verzi şi galbeni. Fie şi într-un an secetos, ca acesta, fiindcă doar aceia care nu au tras din greu nu au ce vinde. Aduc marfă la oraş de două, cel mult de trei ori pe săptămână, în funcţie de ritmul de coacere al legumelor, tot ei fiind aceia care se ocupă de cultivarea şi îngrijirea lor. Că merită sau nu tot efortul, numai ei ştiu. Dar… “cineva trebuie să mai facă şi agricultură”, spun aceştia cu un zâmbet uşor ironic.
Marfa producătorilor autohtoni îi face concurenţă celei de import, cu atât mai mult cu cât la preţ nu este mare diferenţă şi, cel puţin în ultimii ani, craiovenii vor produse româneşti, crescute cu mai puţine “chimicale”.
Gustul “adevărat” nu a pierit
La ora 5.00 dimineaţa se dă trezirea în spatele tarabelor din piaţă. Mulţi dintre cei care vând dorm chiar acolo, în paturi improvizate sau în maşini. Durerile de spate, junghiurile din mâini şi picioare trebuie rapid uitate, fiindcă nu e timp de văietat. Roşiile, ardeii, vinetele, ceapa sunt scoase din saci şi lăzi şi aşezate cât mai prezentabil, pentru că în comerţ aspectul contează. “Fiecare domeniu are secretul lui. Când vrei să vinzi ceva, trebuie să placă ochiului. Aşa e şi cu legumele noastre”, spune sfătoasă Elena Ghiţulescu, producător agricol veritabil din Mârşani. Cu menţiunea că, în cazul dumneaei, regula de aur a vânzărilor nu stă în aspectul impecabil al roşiilor, ci în gustul lor “adevărat”. Poate şi de aceea preţul lor se detaşează cu câţiva bani de restul “surorilor” din piaţă: 2,5 lei/kg.
Dacă munceşti, ai!
„Muncim de iarna până toamna şi nici pe ger nu stăm locului. Asta ştim să facem, asta facem. Cineva trebuie să facă şi agricultură. Se vaietă unii că e greu, că nu se fac bani. Nu e chiar aşa. Dacă munceşti, ai. Cu sacrificii, aşa este, dar nu s-a inventat para mălăiaţă, care pică singură în gura lui Nătăfleaţă”, spune repezit un bărbat vânjos, înnegrit peste măsură de soare, care nu doreşte să ne împărtăşească mai mult din povestea lui. “Nu vă dau numele, că zic consătenii că mi-am luat-o-n cap, că-mi fac reclamă la ziar înaintea lor”, adaugă râzând, în timp ce descarcă şi transportă cu spatele saci îndesaţi până la refuz cu vinete. “S-au făcut anul ăsta în grădină, dacă le-am udat. La câmp e rău…” încheie acesta, nu înainte de a-şi cere scuze că nu are timp să stea pe loc nici un minut.
Se-ntrec în pepeni!
Ne mutăm privirile asupra grămezilor de pepeni verzi şi galbeni. Multe, cum ne-am obişnuit în ultimii ani. Daniela Busuioc a plecat din sat de când era liceană şi acum locuieşte în Craiova, dar îşi ajută părinţii să vândă pepenii galbeni pe care aceştia îi cultivă la Lişteava, în comuna Ostroveni. Spune că anul acesta, datorită vânzării bune din perioada anterioară, numărul producătorilor de pepeni a crescut, în consecinţă preţul la kilogram reducându-se simţitor. „Anul trecut nu găseai pepeni galbeni sub 2 lei/kg. Acum e piaţa plină de pepeni la 1,50 lei/kg şi chiar la 1 leu bucata”, explică tânăra. “…Îmi pare rău de părinţii mei care au muncit atât! Eu încerc să-i ajut, dar mai mult de a sta aici să vând, nu am cum ce să fac” spune cu compătimire aceasta.
Piaţa din Craiova, una dintre cele mai ieftine
Majoritatea produselor agroalimentare din pieţele Băniei provin de la agricultorii din Işalniţa, Mârşani, Călăraşi, Dăbuleni, Desa, Pleniţa, Moţăţei, Piscu Sadovei, Galicea Mare, Brabova, Predeşti sau Vădăstriţa. Craiovenii se bucură de o selecţie bogată de produse agroalimentare la preţuri bune, cunoscut fiind faptul că piaţa din Craiova este una din pieţele cu cele mai mici preţuri din ţară.
Ce iau pe mere, dau pe pere!
Potrivit unui studiul al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, 75% din populaţia care locuieşte în mediul rural trăieşte în condiţii precare, din care peste 36% are statut profesional de “lucrător pe cont propriu” şi mai mult de 37%, adică peste un milion de cetăţeni, de “lucrător familial”, care nu beneficiază de remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură pentru activitatea agricolă desfăşurată. Singura lor sursă de venit sunt produsele agroalimentare, pe care le vând vara şi toamna. Ce profit le va aduce finalul de an agricol, rămâne de văzut. Cert este că seceta actuală îi menţine doar pe linia de plutire, fiindcă din banii munciţi la câmp şi în solarii trebuie să poată acoperi factura la electricitate, simţitor crescută ca urmare a irigării pe care au fost nevoiţi să o aplice zilnic. Mai mult, la categoria cheltuieli este foarte probabil să intre şi preţul porumbului, care nu va umple nici pe sfert hambarele.
Iată câteva dintre preţurile afişate în Piaţa Centrală din Bănie de producătorii de legume şi fructe: roşii – 1,50-3,00 lei/kg; ardei gras – 1,00-1,50 lei/kg; ardei capia – 2,00 lei/kg; vinete – 0,80-1,00 lei/kg; varză – 0,80-1,5 lei/kg, cartofi vechi – 0,8 lei/kg, cartofi noi – 1 leu/kg, dovleceii – 1-1,5 lei/kg, castraveţi – 0,80-1,5 lei/kg; ceapă – 1,20-1,50 lei/kg; ceapă roşie – 3,00 lei/kg; morcovi – 1,50 lei/kg; usturoi – 5,00-6,00 lei/kg; piersici – 2,50 lei/kg; nectarine – 2,50-3,50 lei/kg; mere – 3,50-4,00 lei/kg; lubeniţă – 1,00 lei/kg; pepeni galbeni – 1,50lei/kg.
