Considerat, în mai multe rânduri, mort pe scena politică italiană, premierul Silvio Berlusconi a reuşit, de fiecare dată, în ultimii 20 de ani, resuscitarea, prin indestructibila sa siguranţă şi inepuizabilul cinism, încât ar fi imprudentă prezicerea sfârşitului „regimului” său. Cu toate acestea, Il Cavaliere trebuie să facă faţă acum unei furtuni, mult mai puternice decât precedentele. În ultimele şase luni el a garantat că ştie mai bine decât alţii să ţină ţara departe de criza financiară europeană. Pentru a se vedea contrazis. După Irlanda, Grecia, Portugalia şi Spania, Italia a devenit veriga slabă a Europei şi una din sursele de nervozitate şi de speculaţie a pieţelor financiare. În numai două săptămâni, costul împrumuturilor, pe zece ani, a sărit la peste 10%, dublu faţă de ratele de care beneficiază Germania, iar Bursa din Milano a căzut la cel mai de jos nivel al său din ultimii doi ani. Miercuri, după trei săptămâni de tăcere, Silvio Berlusconi a încercat să risipească această îngrijorare. În faţa celor două Camere ale Parlamentului, el a invocat, neconvingător, „fundamentele economice” solide ale ţării. Dacă deficitul bugetar rămâne cel cunoscut, Italia deţine o datorie colosală, de aproape 2.000 miliarde euro, sau 120% din Produsul Intern Brut. În al doilea rând, acceptându-se, evident ipotetic, capacitatea de rambursare, economia italiană este într-o periculoasă stagnare, cu o creştere de doar 0,8% prevăzută în 2011. Nu în ultimul rând, percepţia pieţelor exprimă îndoieli cu privire la autoritatea politică şi capacitatea de a acţiona a lui Silvio Berlusconi şi a guvernului său. Atât în Italia, cât şi în Europa, problema italiană este însuşi Il Cavaliere. Pe acest fond, oficialii italieni au trecut la acţiuni în forţă împotriva agenţiilor de rating, sechestrând, în cursul zilei de joi, mai multe documente de la sediile diviziilor din Milano ale agenţiilor de rating Moody’s şi Standard & Poor’s, anunţă Reuters. Cele două anchete deschise vizează o primă plângere depusă împotriva Moody’s, după ce agenţia a publicat un raport referitor la riscul de contagiune al crizei din Grecia asupra băncilor italiene. A doua plângere a fost depusă împotriva Standard & Poor’s după ce această agenţie a ameninţat că va retrograda ratingul suveran al Italiei din cauza nivelului ridicat al datoriei publice. Când agenţiile îţi reduc ratingul, de regulă, costul împrumuturilor pe pieţele externe creşte. La 75 de ani, discreditat pentru escapadele amoroase, care i-au adus un proces pentru incitarea minorelor la prostituţie, Silvio Berlusconi mai are pe cap şi acuzaţiile de fraudă şi corupţie, pentru care, la 9 iulie, grupul său, Fininvest, a fost amendat cu 560 milioane euro. Slăbit prin înfrângerea electorală înregistrată în alegerile municipale de la mijlocul lunii iunie şi votul la trei referendumuri legislative, conducând un guvern majoritar, dar şubred şi divizat, actualul premier nu pare capabil să mai răspundă eficient la neîncrederea operatorilor financiari. Iată, deci, câteva dintre motivele pentru care discursul său din 3 august, din Parlamentul italian, extrem de aşteptat, n-a avut darul să convingă. Chiar dacă îşi va duce mandatul, ce expiră în 2013, până la capăt, este posibil ca pieţele financiare să nu aibă răbdarea italienilor.
