CM 2018: Poate accede Rusia în semifinale?

0
35
După eliminarea neverosimilă a Spaniei în optimile de finală (1-1, 4-3 dlp) reprezentativa Rusiei năzuieşte, de bună seamă, la accederea în semifinalele competiţiei, deşi întâlneşte în sferturi Croaţia, o bună echipă a momentului cu multe individualităţi (Subasic, Modric, Perisic, Kovaci, Raketic Mandzukic).

Numai că Zbornaia, cu Stanislav Cercesov, pe banca tehnică, nu a arătat mai nimic, în partidele disputate, în afara unei rigori tactice în defensivă, determinare şi modestă exprimare tehnică.

Beneficiind de un bun portar, Akimfeev, un excelent fundaş central, Ignasevici, matur, cu bun joc de cap în axul central al defensivei, şi un mijlocaş, Golovin, mai aproape de valoarea adversarilor.

Dacă Zbornaia atinge semifinalele competiţiei, şi nu este exclus, atunci putem discuta de o ediţie CM care a inversat scara valorilor. Findcă de mulţi, mulţi ani, Rusia nu a avut o echipă atât de modestă la fotbal.

De altfel, după destrămarea URSS, Zbornaia nu a mai înfricoşat pe nimeni.

Nici înainte de anii 1990 nu a contat ca o putere a fotbalului mondial sau european, şi, paradoxal, când a avut echipă cu individualităţi, nu a făcut rezultate.

La CM din 1986 (Mexic) când a contat pe grupul de la Dinamo Kiev care trecuse în finala Cupei Cupelor (3-0) cu şenilele peste Atletico Madrid.

S-a văzut eliminată pe nedrept de Belgia (3-4 dlp) şi îi avea pe Zavarov, Bal, Kuzneţov, Raţ, Iaremciuc, Blohin. S-a impus în finala la fotbal la JO Seul (1988) cum o mai făcuse şi la JO Melbourne (1956).

În rest de domeniul palmaresului rămâne finala Euro ’72 de la Bruxelles, când RFG a învins URSS fără drept de apel (3-0).

France Football dedică în ultimul său număr un spaţiu generos celui mai mare talent al fotbalului din ex-URSS, Eduard Strelţov, genialul atacat al celor de la Torpedo Moscova, un „Pele alb”, căruia însă i-a rupt aripile un regim opresiv.

Născut la 21 iulie 1937, într-un cartier al Moscovei, Igor Strelţov, promovat la echipa de seniori la vârsta de 16 ani, ajunsese un semizeu al fotbalului sovietic. Curtat de ŢSKA Moscova (club al armatei) şi Dinamo Moscova (club al ministerului de Interne), rebel ca multe alte stele din fotbalul lumii, Igor Strelţov a fost acuzat de viol şi condamnat la 12 ani de închisoare. După 4 ani şi jumătate a fost scos, reuşind un come-back fantastic.

În ediţia 1966-1967 a CCE, în dubla partidă cu Inter Milano (1-0 şi 0-0), transmisă şi la televiziunea română, Igor Strelţov a oferit un recital de virtuozitate tehnică, echipa sa părăsind competiţia, datorită autogolului lui Voronin (min. 63).

Va mai apărea, în echipa naţională, în preliminarile Euro 1968, dar nu şi la turneul final din Italia. S-a prăpădit în 1990, bolnav de cancer, şi se spune că Marina Lebedeva, fiica unui general sovietic, care „l-a înfundat” merge sistematic la mormântul lui, ştiind că a fost „lucrat” pe nedrept.