Ieri, Facultatea de Drept a Universităţii din Craiova a fost gazda primei Conferinţe Naţionale „Siguranţa Integrităţii Corporale”. Manifestarea este organizată de „The European Law Student’s Association” (ELSA – Filiala Craiova) şi va dura trei zile, timp în care se vor discuta mai multe teme, cele principale fiind donarea şi traficul de organe, cu respectarea legislaţiei. La lucrări sunt participanţi de la importante centre universitare, care fac parte din Hexagonul Facultăţilor de Drept din România (Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu şi Universitatea din Craiova).
Lucrările au fost deschise de av. Lucian Stuparu, care este şi moderator. „Ştiu ce înseamnă ELSA, am fost şi preşedinte, la Craiova, în 2008-2009, şi îmi pare rău că nu am putut aduce aici, la noi, o asemenea conferinţă. Dar, mai bine mai târziu decât niciodată. Lângă mine sunt personalităţi care vă vor arăta, prin expunerile dumnealor, ceea ce înseamnă siguranţa: prof. univ. dr. Sevastian Cercel – decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Craiova; prof. univ. dr. Horia Diaconescu, ani de zile prim-procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova; prof. univ. dr. Dan Claudiu Dănişor, ex-decan al Facultăţii de Drept şi fost rector al Universităţii din Craiova; asistent. univ. dr. Theodor Dumitrescu, medic primar, specialist în chirurgie generală. Și nu putem trece cu vederea prezenţa în sală a acad. prof. univ. dr. Ion Dogaru. Primul care vă va expune din ceea ce înseamnă percepţia legată de subiectul discutat va fi domnul Dan Claudiu Dănişor, dar, înaintea sa, va face o scurtă prezentare prof.univ.dr. Lavinia Stuparu, prodecan al Facultăţii de Drept”.
„Ştiu ce înseamnă ELSA şi ceea ce fac studenţii, noi fiind alături de ei în toate demersurile lor. La evenimentul de acum sunt prezente echipe din Sibiu, Bucureşti, Cluj-Napoca şi, bineînţeles, din Craiova. Mă bucur să văd că, pe lângă colaborarea existentă între instituţiile de învăţământ superior, există şi o apropiere între studenţi, una pe care ne-o dorim cu toţii să fie perpetuată”, a spus Lavinia Stuparu.
Libertatea cetăţeanului, mai presus de orice
Cum s-a şi spus, prelegerea de deschidere a aparţinut prof. univ. dr. Dan Claudiu Dănişor. „Sigur, vor urma foarte multe dezbateri, în cele trei zile, referitoare la ceea ce ţine la siguranţa persoanei, dar mai importantă este libertatea acesteia, una care nu trebuie încorsetată în prevederi restrictive, decât atunci când este nevoie. Orice om este liber să facă ceea ce-i dictează conştiinţa, dacă nu pune în pericol viaţa celor din jurul său. Personal, cred că mai avem urmări ale trecutului totalitar şi, dacă vorbim de Europa, de unde facem parte, şi din sistemul căreia ne-am inspirat, mi-e teamă că suntem la un pas de a veni înapoi spre totalitarism, în sensul că o anumită rasă este vinovată pentru toate relele. Nu toţi musulmanii sunt terorişti, aşa cum nu toţi creştinii sunt fără păcat. Am făcut această prelegere pentru a pune în valoare libertatea cetăţeanului, cu apărarea integrităţii sale fizice, dar, în acelaşi timp, prin respectarea legii. Fiecare cetăţean trebuie să dispună de dreptul său cetăţenesc, iar mai multe vă vor spune, sunt convins, colegii mei”, a precizat Dan Claudiu Dănişor.
Începutul este, cum va fi continuarea?
Amfitrion, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Craiova, a fost foarte volubil şi nu a ezitat să îşi expună părerile: „Pentru noi, este o onoare să organizăm astfel de Conferinţă Naţională, una pe care ne-o dorim să devină tradiţională. Studenţii din toată ţara au observat că este vorba despre teme de actualitate, vorbim despre siguranţa cetăţeanului şi, mai mult, despre ceea ce înseamnă donarea, transplantul şi traficul de organe, şi s-au hotărât să le pună în dezbatere publică. Este un lucru extraordinar, cu atât mai mult cu cât, relativ recent, România a adoptat standarde noi, atât juridice, cât şi medicale în ceea ce priveşte integritatea corpului omenesc, cu tot ceea ce presupune aceasta. Este vorba, pe undeva, şi despre schimbarea unei percepţii. Dacă vorbim despre transplant, donare sau orice ţine de prelevarea de organe, mai este nevoie de schimbare în mentalul colectiv şi, pe undeva, această inerţie socială admisibilă. Să nu uităm că, până în 1990, un asemenea subiect era „tabu”, dar, dacă nu mă înşel, în urmă cu 15 ani, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a făcut apel, prin ceea ce a dat publicităţii, la salvarea de vieţi omeneşti, fiind vorba şi de transplant şi de prelevare de organe . Însă, despre acest subiect, vă poate spune mai multe invitatul nostru de astăzi, domnul doctor Dumitrescu”.
Se cere o intervenţie legislativă
La început, deşi invitat să ia loc la prezidiu, Theodor Dumitrescu a ţinut să stea în sală, lângă ceilalţi participanţi. La insistenţele gazdelor, a luat loc la masa oficială, dar, înainte, ne-a precizat câte ceva: „Sigur, vorbim de prelevare de organe, de transplant şi de tot ceea ce ţine de acest proces. Sunt multe lacune judiciare, de aceea suntem lângă specialiştii în drept. Avem o dificultate cu persoanele care ajung în moarte clinică, iar pentru prelevarea de organe trebuie acceptul familiei. Până la obţinerea permisiunii, se pierd minute importante şi alte vieţi nu mai pot fi salvate. Ne dorim o conştientizare a populaţiei, în aşa fel încât, din timpul vieţi, omul să îşi poată da acordul pentru prelevarea de organe, în aşa fel încât să nu mai fie nevoie de consimţământul familiei. Credem că ar fi foarte bine ca un asemenea accept să fie, cumva, şi inscripţionat, inclusiv pe cardul de sănătate”.
