Apele au continuat să crească în judeţul Dolj / Râul Jiu nu a ieşit de sub COD ROŞU nici ieri

0
233

Apele au continuat să facă ravagii şi în noaptea de joi spre vineri. Pe râul Jiu se menţine avertizarea de Cod Roşu în staţia Răcari, tendinţa apelor fiind de creştere. Drumul DJ 606 F Răcarii de Jos – Braloştiţa a rămas închis circulaţiei rutiere şi ieri, toată ziua. Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, Lucia Varga, a anunţat, joi, la comandamentul convocat în urma avertizărilor hidrologice emise de Institutul Naţional de Hidrologie, că se va deplasa în cursul acestei zile la Răcari (Dolj), unde existau două situaţii punctuale deosebite, în cazul cărora a fost instituit cod roşu. Aceasta a ajuns în jurul orei 18.00, însoţită de mai multe oficialităţi ale judeţului Dolj. Au fost afectate gospodării şi terenuri agricole în mai multe localităţi din judeţul Dolj, iar în comuna Ostroveni cei de la ISU a trebuit să intervină cu o barcă pneumatică pentru evacuarea a două persoane şi 17 animale izolate la cantonul din pădurea Zăval.

Situaţia din judeţul Dolj a fost luată în discuţie în videoconferinţa cu prefecţii a vicepremierului Liviu Dragnea, de joi de după amiază. Prefectul de Dolj, Marius Deca, a intervenit precizând că partea de nord a judeţului a fost afectată de Jiu, iar partea de sud este afectată de creşterile cotelor apelor Dunării. În partea de sud a Doljului erau afectate, joi, circa 1.250 de hectare şi cinci localităţi, iar în  nord se muncea la realizarea unui dig menit să izoleze circa opt gospodării din Raznic, fiind afectate 1.500 dha. Patru drumuri judeţene erau închise şi erau pregătite 470 de locuri de cazare, existând 270 de voluntari dispuşi să îşi ofere ajutorul în cazul în care este necesar.

Vicepremierul Liviu Dragnea l-a taxat pe prefectul judeţului Dolj, Marius Deca, pentru faptul că la ora la care se desfăşura videoconferinţa nu erau încă pornite pompele Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare. “Pentru acest lucru (…) am emis un ordin al prefectului şi facem raportul pe care îl vom trimite la Bucureşti pentru ca ANIF să pornească pompele. (…) Domnul director de la ANIF se află lângă mine şi nu s-au pornit pompele pentru că se aştepta acest raport”, i-a răspuns Marius Deca vicepremierului. Răspunsul lui Liviu Dragnea nu s-a lăsat mult timp aşteptat: “Ieri (miercuri, 3 aprilie a.c., n.r.), domnul ministru Daniel Constantin, în şedinţa de Guvern, a introdus pe lista suplimentară o ordonanţă de urgenţă exact pentru acest lucru. În momentul în care s-a publicat, ea este în vigoare, dumneavoastră  nu mai puteţi să aşteptaţi un ordin pe care să îl trimiteţi şi ANIF să pornească pompele. Mă gândeam că la ora asta (joi, 4 aprilie a.c., n.r.) sunt pornite, că de asta am dat ieri (miercuri, 3 aprilie a.c., n.r.) actul normativ”. Această situaţie a adus-o pe Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, în judeţul Dolj, joi, în jurul orei 18.00. 

22 de anexe gospodăreşti – afectate

Conform raportărilor transmise, ieri, la ora 12.30, situaţia, în judeţul Dolj, se prezenta astfel: pe râul Jiu se menţinea COD ROŞU la staţia Răcari, unde cota mira = 485+7 cm (Cota pericol + 7 ): tendinţa de staţionare; în aval era Cod Portocaliu la staţia Podari, debit în creştere: 1309 mc/s unde cota mira = 455 (Cota inundaţie + 55 ): tendinţa de creştere; în localitatea Zăval, tendinţa de creştere, debit 1182 mc/s, unde cota mira = 360 (Cota atenţie + 10 ): tendinţa de creştere. De la instalarea codurilor GALBEN, PORTOCALIU, ROŞU comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, conducătorii instituţiilor MAI au monitorizat toată activitatea, iar unde au fost probleme s-au deplasat la faţă locului. În localitatea Bucovăţ, au fost inundate două anexe gospodăreşti, fără a fi afectate locuinţele. Ieri, la nivelul judeţului Dolj exista următoarea situaţie: anexe gospodăreşti afectate – 22; podeţe din lemn – 4;  terenuri afectate – 3.322 ha, din care teren agricol – 2.333 ha, pădure – 205, păşuni – 784 ha.

S-a acţionat pe tot parcursul zilei de vineri cu: ISU – 7 ofiţeri, 44 subofiţeri, 4 autocamioane de intervenţie, o autospecială, 3 motopompe, o barcă pneumatică; IPJ – 8 autospeciale, 20 de poliţişti; SGA – 4 autocamioane, 1 multifuncţional, 18 angajaţi.

Dig de apărare pentru protejarea locuinţelor, în cartierul Mofleni din Craiova

În municipiul Craiova, cartierul Mofleni, echipe din cadrul SGA şi ISU au acţionat pentru supraînălţarea cu saci de nisip a unui dig de apărare pentru protejarea locuinţelor şi gospodăriilor, deoarece râul Jiu a intrat pe remuu pe pârâul Abator, existând pericolul revărsării acestuia. S-a intervenit astfel: SGA Dolj – o formaţie de intervenţie operativă alcătuită din 16 muncitori şi doi TESA, două autobasculante, două autocarosate şi un multifuncţional; ISU Dolj – 3 ofiţeri şi 26 subofiţeri, cu două autocamioane de intervenţie.

În  comuna Cernăteşti, sat Rasnic, ISU Dolj a acţionat cu un ofiţer şi patru subofiţeri, cu o autospecială şi două motopompe pentru supraveghere şi evacuare apă din gospodării; în Ostroveni: ofiţeri şi subofiţeri ai ISU Dolj au intervenit cu un autocamion de intervenţie şi o barcă pneumatică cu motor, pentru evacuarea a două persoane şi 17 animale izolate, la cantonul din pădurea Zăval. S-a mai acţionat în următoarele localităţi: Bucovăţ – un ofiţer şi 10 subofiţeri, cu un autocamion de intervenţie şi o motopompă pentru supraveghere; drumul DJ 606 F Răcarii de Jos – Braloştiţa – două autospeciale cu patru poliţişti; drumul DJ 605A Filiaşi – Bâlta – două autospeciale şi doi poliţişti; Bistreţ – o autospecială şi doi poliţişti; Rast – o autospecială şi doi poliţişti; Catane – o autospecială şi doi poliţişti; Malu Mare – un poliţist; Teasc –  un poliţist; Ţuglui – un poliţist; Gighera – o autospecială şi cinci poliţiști.

 


Situaţia hidrometrică a nivelurilor pe fluviul Dunărea, pe sectorul Bechet-Calafat:

  • Fluviu Dunăre: COD GALBEN – se situează peste cotele de inundaţie;
  • Calafat, vineri, ora 10:00: Q= 11193 mc/s; având cota mira = 629 cm, cota de inundaţie (600 + 29 cm), tendinţa  este de staţionare;
  • Bechet, vineri, ora 10:00: Q = 11300mc/s, având cota mira =644 cm,

cotă de inundaţie (600 + 44 cm ), tendinţa este de creştere;

  • Râul Jiu, COD ROŞU staţia hidrometrică Răcari: cota mira  = 492 cm, Q = 863.0 mc/s; COTĂ DE  PERICOL (485 + 7 cm), tendinţa  este de staţionare;
  • Râul Jiu, COD PORTOCALIU staţia hidrometrica Podari: cota mira = 455 cm, Q= 1309.0 mc/s, cotă de inundaţie (400 + 55 cm), tendinţa  este de creştere.
  • Râul Jiu, COD PORTOCALIU staţia hidrometrica Zăval: Cota mira  = 352 cm; Q= 1137.0 mc/s; cota de atenţie (350 + 2 cm), tendința  este de creştere.

Situaţia efectelor produse de revărsările cursurilor de apă:

Bazinul hidrografic Jiu:

  • Comitetul Local Filiaşi: 15 anexe gospodăreşti, două podeţe, 145 ha teren agricol, 40 ha pădure;
  • Comitetul Local Brădeşti, sat Răcarii de Jos: 125 ha teren agricol, 50 ha păşune, 20 ha pădure;
  • Comitetul Local Brădeşti, sat Tatomireşti: 160 ha teren agricol, 50 ha păşune, 80 ha pădure;
  • Comitetul Local Scaieşt,i sat Scaieşti: 465 ha teren agricol, 63 ha păşune, 40 ha zăvoi;
  • Comitetul Local Ţuglui: 70 ha teren agricol;
  • Comitetul Local Bratovoieşti: 70 ha teren agricol;
  • Comitetul Local Bucovăţ, sat Leamna de Jos: 4 ha teren agricol, 6 ha păşune;
  • Comitetul Local Bucovăţ, sat Bucovăţ: două anexe gospodăreşti inundate în albia majoră a Jiului;
  • Comitetul Local Scaieşti sat Valea lui Pătru: 83 ha teren agricol (revărsare pârâu Argetoaia);
  • Comitetul Local Braloştiţa: 350 ha grâu, 200 ha teren agricol, 150 ha păşuni, 10 ha lucernă, două ha ceapă;
  • Comitetul Local Coţofenii din Dos: 80 ha teren agricol, 11 ha grău, trei ha lucernă,  25 ha păduri şi zăvoi;
  • Comitetul Local Goeşti: 15 ha teren agricol (băltiri din revărsări Amaradia)
  • Comitetul Local Carpen (pârâul Desnăţui): 5 anexe gospodăreşti, două podeţe din lemn, 25 ha teren arabil şi păşuni.

Bazinul hidrografic Dunăre:

  • Comitetul Local Catane: 100 ha teren agricol;
  • Comitetul Local Bistreţ: 50 ha grâu, 80 ha teren agricol şi 300 ha izlaz;
  • Comitetul Local Rast: 150 ha păşuni şi 300 ha teren agricol.