Joi seara, la Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”, a avut loc cea de-a doua dezbatere din cadrul campaniei de cunoaştere a românilor de peste Dunăre, intitulată „Învaţă despre românii din Serbia”. Proiectul se derulează pe parcursul unui an de zile şi prevede o serie de cursuri, dezbateri, mese rotunde şi seminarii despre istoria, geografia, cultura, tradiţia, spiritualitatea şi obiceiurile românilor din Valea Timocului. Sunt antrenate oficialităţi din România şi Serbia, reprezentanţi ai ministerelor de resort, profesori universitari, studenţi, istorici şi, nu în ultimul rând, jurnalişti, organizatori fiind Asociaţia Studenţilor Timoceni în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”, Consiliul Judeţean Dolj şi cotidianul regional “Cuvântul Libertăţii”. Tema care a fost dezbătută, „Istoria românilor din Valea Timocului”, a reuşit să antreneze sala şi a rămas în continuare un subiect de discuţie. Luna trecută, în acelaşi cadru, s-a discutat despre localizarea românilor în Serbia, din punct de vedere geografic. La eveniment au participat Cristian David, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, Horaţiu Buzatu, consilier la Ministerul Culturii şi prof.univ.dr. Bianca Predescu, reprezentând pe de o parte, mediul universitar din Craiova, pe de altă parte, Baroul de Avocaţi Dolj, instituţie de prestigiu, implicată în mai multe proiecte ale comunităţii locale. Au mai luat parte jurnalişti, directori de instituţii de cultură, profesori, elevi şi studenţi, precum şi reprezentanţi ai comunităţii basarabenilor, fiind prezentă şi actriţa Alla Cebotari, originară din Chişinău.
Dezbaterea susţinută în Sala „Nicolae Romanescu” a Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, având ca temă istoria românilor din Serbia şi-a atins scopul. Elevii şi studenţii au plecat încântaţi de cele aflate în urma prelegerii susţinute de prof.univ.dr. Bianca Predescu, care a făcut o analiză cronologică, interesantă, plecând de la o întrebare firească : „De ce se întâmplă asta cu fraţii noştri din Timoc ?!”. Ulterior, pe baza datelor, a documentelor, dar şi a lucrărilor unor importanţi istorici, prof.univ.dr Bianca Predescu a reuşit să demonstreze ceea ce era de demonstrat : Trebuie să susţinem aderarea Serbiei la spaţiul comunitar european, deoarece acest lucru va fi o garanţie că minoritatea românilor din fosta republică a Iugoslaviei va avea parte de toate drepturile de care se bucură minorităţile etnice din România”. O prezentare interactivă a făcut şi profesorul Sorin Firea, cadru didactic, originar din Valea Timocului, care i-a antrenat şi pe elevii clasei a V-a B, de la Şcoala Gimnazială „Traian”, însoţiţi de prof. Daniela Toma. Toate aceste informaţii istorice s-au împletit cu datele prezentate de ministrul Cristian David, care a dat speranţe celor prezenţi că există posibilitatea pe viitor a unei reîntregiri a neamului românesc.
„Este un lucru extrem de important să-l simţim aproape de noi pe domnul ministru”
Aleksander Najdanovic, preşedintele AST i-a prezentat ministrului Cristian David, o serie de probleme cu care se confruntă timocenii, obstacolele pe care le întâmpină cei din Timoc doar pentru că îşi doresc să studieze în limba română şi vor slujbe cu comunicare în limba română. „Astăzi este o zi importantă pentru noi, studenţii timeoceni, pentru că ne-a onorat cu prezenţa sa, domnul ministru Cristian David. Este un lucru extrem de important să-l simţim aproape de noi pe domnul ministru pentru că avem mare nevoie de domnia sa. Aşadar, având alături un reprezentant al Guvernului României, înseamnă că ţării-mumă îi pasă de noi. În plus, AST este singura asociaţie de acest gen din ţară şi este una din cele mai puternice asociaţii studenţeşti din România. Este un lucru încurajator. Pe 20 mai o să facem doi ani de la înfiinţare. Ne mândrim cu cele peste 150 de activităţi desfăşurate în România şi Valea Timocului. Cred că suntem o asociaţie care şi-a făcut treaba. Cu această ocazie, vrem să-l invităm pe domnul ministru David să ne viziteze şi sediul Asociaţiei, acesta fiinţând în incinta Facultăţii de Medicină din Craiova. Mai sunt multe de făcut şi acolo, dar cu răbdare şi perseverenţă vom realiza foarte multe lucruri. Îi mulţumim pe această cale şi lui Horaţiu Buzatu, consilier la Ministerul Culturii care este alături de noi de mai bine de 10 ani de zile”, a precizat preşedintele studenţilor timoceni.
„Nu avem nevoie de un campionat de patriotism, ci de o colaborare permanentă”
Prezent la această conferinţă “Învaţă despre românii din Serbia”, organizată la Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, Cristian David, ministru delegat al Românilor de Pretutindeni, a susţinut că cel mai important lucru pentru românii din afara graniţelor ţării este unitatea. Cât priveşte activităţile asociaţiilor care reprezintă comunităţile româneşti, Cristian David a declarat că „nu avem nevoie de un campionat de patriotism, ci de o colaborare permanentă”, care să aibă ca scop promovarea drepturilor minorităţilor româneşti. „Este foarte importantă nu atât apropierea fizică, cât mai ales cea sufletească. Practic, prezenţa mea aici, nu face altceva decât să întărească o idee. Este şi ceva nou. Guvernul României a înfiinţat o funcţie de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, lucru care subliniază importanţa pe care noi o arătăm acestei legături de suflet şi conştiinţă cum s-a spus legată de trunchiul comun al identităţii noastre culturale, lingvistice şi spirituale a neamului românesc. Cu siguranţă că într-o ordine de priorităţi, pe primul loc vin comunităţile românilor din zonele istorice şi aici zona Timocului, zona Voievodina, şi mai la Est, Basarabia şi Bucovina. Toate acestea reprezintă comunităţile de suflet alături de care suntem alături nu doar prin cuvinte, ci şi prin acţiune. Pentru că noi la nivelul acestui Departament susţinem proiectele ce ţin de menţinerea identităţii culturale şi lingvistice, ce ţin de conturarea unei identităţi naţionale, dar în acelaşi timp facem lucrurile către protejarea, apărarea şi promovarea drepturilor românilor indiferent unde s-ar afla ei”, a subliniat ministrul David.
Reuniunea de la Craiova, punte de legătură
Ministrul Cristian David a mai spus că cei care au cea mai mare nevoie de noi sunt bineînţeles românii din comunităţile istorice. „Mâine (n.r vineri 5 aprilie) voi fi în regiunea Timocului unde mă voi întâlni cu reprezentanţi ai comunităţilor de acolo, iar sâmbătă, 6 aprilie, voi lua parte alături de domnul Andrei Marga, directorul Institutului Cultural Român la Congresul Jurnaliştilor Români din Străinătate, care nu întâmplător se desfăşoară în Valea Timocului. Şi vor fi acolo peste 100 de jurnalişti din întreaga lumea, care gândesc şi simt româneşte. Acum perspectiva istorică rămâne ca subiect predilect profesorilor de istorie, a cercetătorilor şi eu mai degrabă aş acoperi zona politică, cu toate că suntem într-o încăpere încărcată de cultură şi de istorie. Tot ceea ce ne înconjoară ne marchează, ne îmbogăţeşte spiritual. Faptul că reuniunea aceasta are loc la Craiova, pot să spun că are o semnificaţie în plus, adică crează o punte de legătură. Ceea ce se întâmplă cu românii timoceni şi ceea ce se întâmplă la Craiova, la Iaşi…oriunde, ar trebui să ne unească Astfel de punţi de legătură identitare, asemenea celei create între Craiova şi Valea Timocului ar trebui să se creeze pentru că noi putem să facem mai mult şi mai bine pentru românii din afară dacă vom răscoli conştiinţa noastră naţională de aici”, a subliniat ministrul David.
„S-a înţeles necesitatea înfiinţării unui minister care să gestioneze problemele românilor de pretutindeni”
Horaţiu Buzatu, consilier la Ministerul Culturii, prezent de asemenea la acest eveniment important a subliniat faptul că această întâlnire este evident prilejuită de efortul studenţilor timoceni şi a cotidianului regional Cuvântul Libertăţii. „Evident nu este primul lor demers, nici ultimul, dar mă bucur să constat că îşi găsesc energiile, astfel încât aceste întâlniri să fie pozitive. Aş vrea totodată să-l completez pe domnul ministru Cristian David şi să spun că este pentru prima dată când acest minister se regăseşte şi este pentru prima dată când un ministru este cu drepturi pline membru al Guvernului. Acest lucru scoate în evidenţă, că în sfârşit, s-a înţeles necesitatea înfiinţării unui minister care să gestioneze problemele Românilor de Pretutindeni, care sunt, aşa cum bine se ştie de mai multe categorii. Cea mai importantă categorie este cea a românilor care se află în afara graniţelor României şi asta pentru că la un moment dat, aşa s-au trasat graniţele. Şi în situaţia asta se găsesc nu doar românii din Timoc, nu doar românii din Basarabia, există comunităţi şi în Ucraina, şi în Bulgaria şi nu vă spun o noutate dar există comunităţi româneşti şi în Elveţia. Aşadar importanţa pe care o are acest minister este foarte mare, dar nu vreau să subliniez doar importanţa pe care o are, ci şi responsabilitatea pe care şi-a asumat-o”, a subliniat Horaţiu Buzatu, un prieten de suflet al românilor din Timoc.
„Atunci am cunoscut un popor dârz”
Prof.univ.dr. Bianca Predescu a subliniat ideea că dintotdeauna Dunărea i-a unit pe români şi nu i-a despărţit. Totodată prof.univ.dr. Bianca Predescu a mai spus că încearcă să facă faţă unei provocări lansate de un jurnalist din Craiova, care doar i-a cerut să afle câte ceva despre românii din Timoc. „Specialitatea mea ca profesor universitar este Dreptul Uniunii Europene şi Dreptul Internaţional Privat, dar este adevărat că îmi place foarte mult istoria şi aşa cum şi voi dragi copii veţi înţelege mai târziu, istoria este scrisă de fiecare aşa cum a înţeles-o el la un moment dat. În anul 1978, pentru că exista o convenţie cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, se făcea un schimb între Craiova şi Belgrad, condiţii în care noi, elevii din Craiova, puteam să cunoaştem o parte a fostei Iugoslavii. Atunci am cunoscut un popor dârz, mândru şi cred că de aici vine şi situaţia particulară a românilor din Timoc”, a spus prof.univ.dr. Bianca Predescu.
„În Timoc trăiesc trei categorii…”
O observaţie interesantă a fost făcută de către preşedintele Asociaţiei Forumm pentru Cultură şi Identitate, de la Dr. Tr. Severin, reprezentată prin preşedintele ei, Romeo Crîşmaru, care a spus că în Timoc trăiesc trei categorii de oameni şi anume români, vlahi şi paradoxal, unii se denumesc români-vlahi. A avut o intervenţie consistentă şi directorul Revistei LAMURA, Dan Lupescu, un jurnalist de marcă al comunităţii noastre care le-a sugerat reprezentanţilor Guvernului României că ar fi bine să existe un minister separat care să se ocupe de românii de dincolo, nu doar un ministru delegat. „În Craiova de problema românilor din diaspora se ocupă cu consecvenţă trei mijloace de presă: cotidianul regional Cuvântul Libertăţii, revista Ramuri care îşi dedică peste 20 de pagini românilor din afara graniţelor şi nu în ultimul rând postul naţional de televiziune TVR, respectiv TVR Craiova”, a subliniat directorul Direcţiei pentru Cultură Dolj, Dan Lupescu, directorul revistei LAMURA.
Cristian David, ministru delegat al Românilor de Pretutindeni :
„Poporul român nu este separat de Dunăre, el vine pe un trunchi comun, pe o rădăcină comună”
„Noi, împreună, românii din România, putem să facem foarte mult pentru a-i ajuta pe fraţii noştri care sunt în afara graniţelor. Acum, noi avem o istorie comună. Eu nu voi insista asupra faptului că Dunărea ne desparte, ci mai degrabă ea a brăzdat un spaţiu în care comunităţile româneşti în istorie au trăit împreună. Poporul român nu este separat de Dunăre, el vine pe un trunchi comun, pe o rădăcină comună din istorie, care e asemenea despărţirii Dunării la vărsare în braţe, dar păstrează spiritul şi identitatea neamului românesc. Chiar dacă sunt braţe, sunt braţele care astăzi reprezintă comunităţile româneşti şi ele au un trunchi comun, o origine comună. Această istorie de la Dunăre trebuie să o cunoaştem, să o preţuim şi să o ducem mai departe. Mă bucur că în sală avem o punte între generaţii. Sunt şi oameni mai în vârstă ceea ce dă acestei întâlniri încărcătura academică, dar sunt şi copii care vor rămâne cu ceva de la această întâlnire, în mod cert acest program implementat de Asociaţia Studenţilor le va aduce ceva special, pentru că proiectul către tineri trebuie să ţintească, pentru că ei trebuie să fie cei care o să ducă pe mai departe elementele identitare şi oriunde ne-am afla, toţi contribuim în menţinerea vie a spiritului românesc”.
Horaţiu Buzatu, consilier la Ministerul Culturii :
„Biserica are la rândul său o importanţă covârşitoare”
Cu toţii trebuie să facem eforturi. Având la bază câteva lucruri comune : limba pe care o vorbim şi unii şi alţii, biserica, pentru că poporul român este în majoritatea sa ortodox, la fel ca şi românii de la sud de Dunăre, fie că îi găsim în Serbia, fie că îi găsim în Bulgaria. Biserica are la rândul său o importanţă covârşitoare. Învăţământul în limba materă este extrem de important şi din această perspectivă este de apreciat şi mai mult efortul pe care-l fac studenţii din Timoc.
Prof.univ.dr Bianca Predescu :
„Este bine că, între timp, au acceptat şi ei istoria noastră, aşa cum ne-am scris-o noi”
„După 1990, am aflat că în cărţile de Istorie predate în Turcia stă scris că dacă Imperiul Otoman nu ar fi existat, noi nu am fi avut soarta pe care o cunoaştem, pentru că ei, adică Imperiul Otoman ar fi fost o pavăză împotriva altor mari puteri, cum ar fi Imperiul Ţarist şi mai târziu Imperiul Austro-Ungar. Când ne pregăteam de intrarea noastră în Uniunea Europeană, mai precis, după 2000, statele din vestul Europei au aflat la început şi mai târziu au înţeles, că românii au împiedicat secolele de-a rândul ca alte popoare, venind din Est să ajungă în inima Europei, la Roma, la Viena, la Paris. Este bine că între timp au acceptat şi ei istoria noastră aşa cum ne-am scris-o noi. Văzând şi eu ca şi dumneavoastră care este situaţia românilor din Timoc, mi-am pus întrebarea : De ce ?! Eu, pentru astăzi, nu am pregătit propriu-zis un studiu privind întreaga evoluţie a românilor din Timoc, ci am încercat, bazându-mă în primul rând pe o lucrare scrisă de istoricul Gheorghe Zbuchea, intitulată „Cei mai oropsiţi dintre fraţii de lângă noi, românii timoceni”, apărută în 1998, în „Dosarele Istoriei” cât şi din alte surse istorice, am încercat să-mi răspund astăzi de ce aceasta este situaţia românilor din Timoc ?!”
