Timid, renasc plantațiile pomicole și plaiurile viticole

Ce a avut odinioară Doljul – mari plantații pomicole și de viță-de-vie – nu mai are. Se poate discuta, dacă nostalgia ajută la ceva, dar e inutil. Într-o altă formă de proprietate, îndelung jinduită, o altă viziune, impusă prin politicile agricole comune (PAC), se poate spera doar la o revigorare a unei tradiții și, implicit, pe cale de consecință, la recâștigarea pieței de către producătorii din zonă, atât cu fructe proaspete, într-o largă gamă sortimentală, cât și cu vinuri de calitate, cum de fapt se întâmplă cu „Domeniul Coroanei”. Momentan, ne încredințează cu argumente concrete directorul Direcției Agricole Dolj, dr. ing. Cristina Emanuela Vladu, o competență în materie, cu o minte bine organizată, Doljul nu este “nici departe, nici în punctul zero”, ci în plin proces de redesenare a noi livezi și plaiuri viticole în areale consecrate. Ultimii ani au coincis cu materializarea unor proiecte notabile, toate cu finanțare europeană, încât se poate vorbi, de acum, de o consistentă producție competitivă. Oricum, patrimoniul viticol al Doljului a ajuns la 17332 hectare, din care 3554 hectare cu vii nobile, 131 ha vii tinere, neintrate pe rod și… 12861 ha hpd. În pregătire se mai află suprafețe cifrate la 4340 ha. Reînființarea unor plaiuri viticole, cu respectarea normelor UE, este costisitoare, activitatea propriu-zisă necesită competență, fiind realmente tehnică, iar concurența la valorificarea producției rămâne excesiv de agresivă. În privința patrimoniului pomicol, acesta se cifrează la cca. 8000 ha, din care livezi pe rod – 2346 ha, livezi tinere – 38 ha. O suprafață de 2000 de hectare este ocupată cu livezi în declin. Din păcate, ritmul plantărilor, mai exact al înființării de noi livezi, este sensibil mai mic decât cel al defrișărilor. Anul trecut de pildă s-au eliberat doar trei autorizații de plantare, pentru 24 ha, la Cetate și Breasta. Și totuși un aspect care ține de cerințele pieței: ponderea sortimentală în plantațiile înființate în perioada 2011 – 2012 o dețin afinul, mărul, zmeurul și piersicul. Cele câteva plantații pomicole reușite, care încântă ochiul, o include și pe cea de la Ghidici, în care caisul și mărul, ca specii pomicole, predomină.

Domeniul Coroanei – etalon

Orice discuție despre viticultură și vinificație, prin părțile locului, nu poate începe decât cu ceea ce oferă “Domeniul Coroanei” – emblematică podgorie –, cu recunoaștere desăvârșită, atestată prin colecția de medalii la toate marile concursuri de vinuri cu origini controlate din lume. Dacă “Domeniul Coroanei” duce steagul unui prestigiu dobândit de vinurile de Segarcea, au mai apărut și alte plaiuri viticole prin reconversie/restructurare. La Galicea Mare (46 ha), Cetate (53 ha) – ambele legate de numele lui MIrcea Dinescu –, Predești (143,63 ha), Breasta (35,20 ha), Argetoaia (40 ha), Orodel (35,20), Ciupercenii Noi (78 ha), Dăbuleni (12,28 ha), Drănic (18,4 ha). Soiurile de vin eligibile – albe, roșii sau aromate –, sunt cele recomandate pentru fiecare regiune viticolă în parte prin Ordinul nr. 247/2008 al MADR, înlocuit prin Ordinul 1763/2014. Încât soiurile albe sunt reprezentate de Chardonnay, Sauvignon, Riesling italian, Tămâioasă românească, Fetească albă, Muscat Otonel, Pinot Gris, Fetească regală, iar soiurile roșii – Merlot, Fetească neagră, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon și Syrah. Centrele viticole din Dolj în care s-au înființat plantații viticole cu sprijin comunitar, în perioada 2008 – 2014, cuprinde atât zona consacrată colinară, cât și pe cea a nisipurilor. Un fapt de semnalat, care răspunde unei nișe de piață stimulativă: suprafața ocupată de strugurii de masă a atins 14 hectare.

Unii mai specialiști ca ai … Doljului

Cu specialiști de ținută în pomicultură, grație activității de cercetare desfășurată la SCDCPN Dăbuleni, la Facultatea de Agricultură și Horticultură, ca să nu mai vorbim de cei care lucrează efectiv, în ferme specializate, Doljul s-a trezit în fața unor stupori ale subprogramului pomicol al PNDR (2014 – 2020), bazat pe un draft aiuritor. Practic ICDP Pitești – Mărăcineni a conturat o strategie bazată pe punctaje excesiv de subiective, neținându-se cont de tradiție, disponibilitățile unor zone consacrate la încadrarea speciilor pomicole. DGA Dolj, într-un consiliu de analiză, a respins algoritmul de calcul al punctajelor prin care ICDP Pitești – Mărăcineni vrea să dirijeze fondurile UE către anumite zone și neîndoielnic anumiți beneficiari. Câteva exemple sunt elocvente pentru … suficiența gândirii celor care au întocmit draftul aferent subprogramului pomicol. La Călărași de pildă recomandabil este doar … mărul; la Celaru – mărul, gutuiul și cireșul; la Amărăștii de Sus – cireșul și nucul; la Dăbuleni, Gighera, Daneți, Dobrești, Ghidici, Desa, Măceșul de Sus și de Jos, Pielești, Poiana Mare, Sadova nici o specie pomicolă. Cam multe aiureli într-o lucrare a unui for metodologic.

Nucul – în declin

O centralizare a autorizațiilor acordate pentru tăierile de nuci, în perioada 2011 – 2014, atestă că s-au acordat 27 de asemenea autorizații. Doborâți fiind 911 nuci răzleți, fără fructe cu caracteristici valoroase. Iar alte 10 ha în masiv, intrate în declin, au avut aceeași soartă. Constatarea este îngrijorătoare. Considerat una dintre cele mai importante specii pomicole, “regele pomilor”, pornind de la faptul că el creşte lent şi intră târziu pe rod, nucul a avut o lege specială. Actualmente prevederile exprese se găsesc în Legea Pomiculturii nr. 348/2003 cu modificările ulterioare. Şi pentru fiecare nuc tăiat prin autorizaţia de tăiere-defrişare, proprietarul este obligat prin lege să planteze trei nuci tineri. Ceea ce nu se întâmplă.

Cu fondurile europene nu e de glumit

 Ciupercenii Noi, prin firma spaniolă SC Agro Teurel și Predești, prin firma italiană Gioiosea International, sunt pe lista neagră a APIA, care urmează să demareze procedura de recuperare a sumelor allocate cu sprijin comunitar, aprobate potrivit prevederilor Ordinului MADR 247/2008 cu modificările și completările ulterioare. La Ciupercenii Noi s-au plantat 78 ha de viță-de-vie prin programul de restructurare/reconversie, iar la Predești s-au plantat 143,63 hectare. Înființarea unui hectar de vie depășește 15.000 euro.

Aceasta este o fotografie, evident mișcată, a viticulturii și pomiculturii doljene la începutul anului 2015. Semnalele unei renașteri, deși timide, se fac resimțite, iar interesul îndeosebi al tinerilor, care au lucrat în spațiul UE, pentru îmbrățișarea acestor îndeletniciri nu lipsește. Dar drumul e lung spre a conta, nu doar pe piața internă, și așa invadată de fructe din import, lipsite de calități organoleptice, ci și pe alte piețe.