Putin, ales preşedinte al Rusiei din primul tur

0
123

Vladimir Putin a fost ales, duminică, preşedinte al Federaţiei Ruse, încă din primul tur, cu 63,9% din voturi, a anunţat, ieri dimineaţă, preşedintele Comisiei Electorale Centrale de la Moscova, Vladimir Ciurov, după centralizarea rezultatelor de la 98,47% din secţiile de votare. Prezenţa la urne a fost de 65,3%. Principalul rival al lui Putin, liderul comunist Ghennadi Ziuganov, a obţinut 17,18% din voturi. Pe locul al treilea s-a clasat miliardarul independent Mihail Prohorov, cu 7,7%. Aproximativ 824.000 de buletine de vot au fost invalidate în timpul numărătorii, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Electorale Centrale, Valeri Kriukov, citat de RIA Novosti, în pagina electronică. Astfel, Putin, care a părăsit Kremlinul în 2008, deoarece Constituţia nu îi permitea să aibă mai mult de două mandate consecutiv, revine în funcţie după numai patru ani. O reformă constituţională a ridicat durata mandatului de la patru la şase ani, aşa că acesta va avea dreptul să se prezinte şi la alegerile din 2018 şi, teoretic, se poate menţine la putere până în 2024. Putin este aşteptat să preia funcţia de preşedinte al Rusiei în luna mai.

Vladimir Putin

Duminică seara, la ora 21, când victoria era certă, Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev şi-au făcut apariţia în faţa celor peste 100.000 de susţinători reuniţi în apropiere de Kremlin, relatează AFP. „Am câştigat o luptă deschisă şi onestă. Alegătorii noştri ştiu să facă diferenţa între dorinţa de reînnoire şi provocările politice al căror scop este distrugerea statului. (…) V-am promis că o să câştig. Am câştigat. Glorie Rusiei!”, a declarat el, cu lacrimi în ochi, potrivit imaginilor difuzate în direct de televiziunile ruse. Lacrimile „erau adevărate, dar din cauza vântului”, a explicat Putin, care, de obicei, a apărut în faţa camerelor de luat de vederi cu pistolul în mână, cu bustul gol, călare pe cal sau urmărind un tigru. Dar nimeni nu a apreciat explicaţia, iar criticii săi nu au ratat ocazia de a-l ataca. „Vova (n.r. – diminutiv de la Vladimir), Moscova nu crede în lacrimi”, a scris, pe Twitter, bloggerul Slavik Zehner, referindu-se la titlul celebrului film sovietic din anii ’80. Aleksei Navalni, una dintre figurile opoziţiei, care protestează la Moscova din decembrie, a reacţionat şi el cu ironie: „Astăzi, liderul nostru a avut un motiv bun pentru a plânge. A privit în jurul lui şi a zis: Dumnezeule, ce am făcut?”.

Putin: 99,8% din voturi în Cecenia

Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale cu aproape 64% din voturi, dar a obţinut în multe locuri scoruri extraordinare: de aproape 100% din sufragii în Cecenia, 92% în Iguşetia, 92,8% în Daghestan şi 91,36% în Karatcevo-Kirkizia. În oraşul Gordeevski, din regiunea Briansk, Putin a obţinut 100% din voturi, faţă de 65,77% din voturi cât s-au înregistrat la nivelul regiunii în ansamblu. În Republica Tuva, Putin a obţinut 90% din voturi, strivindu-şi principalii adversari, Ghennadi Ziuganov, liderul Partidului Comunist (4,3%), şi miliardarul Mikhail Prohorov (1,98% din voturi). În Siberia, Putin a obţinut cel mai prost scor în regiunea vecină Irkutsk-ului (55,4% din sufragii). La legislativele din decembrie, partidul său, Rusia Unită, nu obţinuse decât 34,93% din voturi. În schimb, la Moscova a primit doar 47% din voturi, faţă de 68,6% cât obţinuse la prezidenţialele din 2004. La nivelul capitalei, el este urmat de miliardarul Mikhail Prohorov (circa 20%), nou venit pe scena politică, care a beneficiat de votul clasei mijlocii. „În 20 de birouri de votare Prohorov a sosit în faţă”, a spus vicepreşedintele Comisiei Electorale din Moscova, Aleksandre Bobytcev. Vladimir Putin a obţinut 83% şi, respectiv, 87% în regiunile de la sud de Moscova, unde scosese rezultate foarte bune la prezidenţialele din 2004 (91,35%, respectiv 83%). La Sankt Petersburg, al doilea oraş al ţării şi locul naşterii sale, a obţinut 58,7% din sufragii, un scor inferior celor precedente: la scrutinele prezidenţiale din 2000 şi 2004 obţinuse 62%, respectiv 75% din voturi.

Rusia: revizuire în afacerea Hodorkovski

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a dispus procurorului general să verifice „corectitudinea hotărârii” în afacerea ex-magnatului petrolului şi critic al puterii Mikael Hodorkovski, a anunţat Kremlinul într-un comunicat. Dmitri Medvedev a cerut procurorului general, Iuri Ceaika, „să analizeze, până la 1 aprilie”, legitimitatea şi validitatea hotărârilor judecătoreşti pentru aproximativ 32 de persoane condamnate, inclusiv Mikael Hodorkovski şi principalul asociat, Platon Lebedev, care execută o pedeapsă de 13 ani de închisoare. Preşedintele în exerciţiu, la cererea opoziţiei, care i-a transmis o listă de persoane considerate „deţinuţi politici”, în cursul întâlnirii de la 20 februarie, ştie că eliberarea celor menţionaţi constituie una din cerinţele marilor demonstraţii care au urmat după alegerile legislative din 4 decembrie 2011. Arestat în 2003, Mikael Hodorkovski a fost condamnat, în două procese succesive, pentru fraudă fiscală, spălare de bani şi deturnare de petrol, într-o afacere considerată de numeroşi observatori ca o reglare de conturi între putere şi omul de afaceri, care a finanţat opoziţia. Unul dintre avocaţii lui Hodorkovski, Karinna Muskalenko, a luat ştirea cu rezervă. „Hodorkovski a fost condamnat ilegal şi el trebuia eliberat cu mult timp în urmă”. Dmitri Medvedev a declarat, nu de mult, că el nu a putut examina cererea de graţiere a lui Hodorkovski în absenţa unei solicitări scrise a condamnatului. La rândul său, Vladimir Putin spusese, în decembrie 2011, că ar putea examina cererea de graţiere dacă Hodorkovski admite vinovăţia sa, ceea ce condamnatul refuză categoric.