În Decizia nr. 51, din 25 ianuarie 2012, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, Curtea Constituţională face o serie de recomandări referitoare la „modul de reglementare a componenţei comisiilor parlamentare speciale” la „delimitarea colegiilor uninominale” şi la nevoia de „reglementare a sistemului electoral românesc”, care prezintă „o serie de imperfecţiuni”. Curtea Constituţională „subliniază că reglementarea sistemului electoral trebuie să se facă, potrivit art.73 alin. 3 lit.a din Constituţie, prin lege organică adoptată în cadrul dezbaterilor parlamentare, cu respectarea interdicţiei prevăzute la art. 115 alin.6 din Legea fundamentală şi cu respectarea documentelor internaţionale care stabilesc principiile fundamentale ale unor alegeri democratice”. Conform Deciziei 51 din 25 ianuarie a.c., Curtea Constituţională a constatat că modul de reglementare a componenţei comisiilor parlamentare speciale, prin alin. 2 al art. I din lege, încalcă prevederile art. 64 alin. 4 şi 5 din Constituţia României, potrivit cărora: «(4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune. (5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere”. Textele constituţionale citate impun respectarea principiului configuraţiei politice la alcătuirea comisiilor parlamentare, iar textul de lege criticat, potrivit căruia comisia parlamentară specială se constituie „din câte 2 reprezentanţi ai fiecărui grup parlamentar”, încalcă acest principiu, neţinând seama de faptul că grupurile parlamentare nu sunt egale, ci reprezentative, potrivit mărimii lor şi în raport de configuraţia politică ce stă la baza alcătuirii structurilor Camerelor Parlamentului». Comisiile parlamentare speciale se constituite pe baza proporţionalităţii reprezentării parlamentare De altfel, în temeiul art. 12 alin.1 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia “(1) Prima delimitare şi numerotare a colegiilor uninominale va fi efectuată prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporţionalităţii reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu”, a fost realizată, prin Hotărârea Guvernului nr. 802/2008, prima delimitare a colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. «Astfel fiind, ar fi trebuit ca pentru alegerile din 2012 să se procedeze la actualizarea acesteia, în conformitate cu alin. 2 al art. 12 din Legea nr.35/2008, potrivit căruia: “Delimitarea şi numerotarea colegiilor uninominale se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă. Operaţiunea de delimitare se actualizează anual în cazul în care au apărut modificări în structura, denumirea sau rangul unităţilor administrativteritoriale, precum şi după fiecare recensământ al populaţiei, cu cel puţin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea unei hotărâri a Autorităţii Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. », se rată în Decizia nr. 51 a Curţii Constituţionale, care continuă, specificând că: „legea criticată abrogă, prin art. II pct. 1 dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 35/2008, procedând la adoptarea unor noi dispoziţii referitoare la delimitarea colegiilor uninominale, dispoziţii care contravin, pentru motivele arătate, Legii fundamentale”. „Sistemul electoral românesc prezintă o serie de imperfecţiuni” Curtea Constituţională a mai reţinut reţinut că prin Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010: „actuala reglementare a sistemului electoral românesc prezintă o serie de imperfecţiuni, acolo arătate, şi, ca atare, se impune o reconsiderare a acesteia din perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2012, care să asigure, sub toate aspectele, organizarea şi desfăşurarea unor alegeri democratice în România”. În această privinţă, Curtea Constituţională a reţinut că trebuie, în primul rând, să se pornească de la realităţile economice, politice şi sociale ale ţării, de la rolul partidelor politice în procesul electoral, de la necesitatea raţionalizării Parlamentului şi, în final, să fie reglementat un tip de scrutin corespunzător concluziilor desprinse şi care să aibă corespondent în tipurile de scrutin care se regăsesc în majoritatea statelor europene. Curtea Constituţională a mai atras atenţia că Legea nr. 35/2008, are nevoie de o reexaminare de ansamblu, pentru că a fost modificată, la două luni de la adoptarea de către Parlament, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.66/2008, şi la 5 luni de la adoptare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2008. „Prin această din urmă ordonanţă au fost aduse 92 de modificări şi completări legii, în condiţiile în care legea adoptată iniţial de Parlament cu respectarea art.75 şi art.76 alin.(1) din Constituţie cuprindea 76 de articole şi o anexă referitoare la circumscripţiile electorale”, se rataă în Decizia Curţii Constituţionale.
