Cotidianul regional “Cuvântul Libertăţii”, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană Alexandru şi Aristia Aman, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) şi Universitatea din Craiova – Facultatea de Litere, Specializarea Jurnalism, a organizat recent o dezbatere cu tema : “Implicarea puterilor externe în dezinformarea europeană”. Manifestarea a avut loc în cadrul “Conferinţei Internaţionale Stat şi Societate în Europa”. Ajunsă la cea de-a XI-a ediţie, conferinţa s-a desfăşurat sub egida „Anului Centenar”, în perioada 24-26 octombriea.c., având ca temă principală Centenarul Marii Uniri. Speakerii principali ai dezbaterii au fost : prof.univ.dr Petrişor Peiu, doctor al Universităţii Politehnica din Bucuresti, coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), care a prezentat tema „Gazele din Marea Neagră, jocuri şi interese”; lect.univ.dr Constantin Crăiţoiu, cadru universitar, Facultatea de Sociologie, care a lansat în dezbatere subiectul despre „Dezinformare şi fake news.” Şi nu în ultimul rând, Alexandru Petrescu, directorul general al FNGCIMM, fost ministru al Economiei, care a vorbit despre „Digitalizare şi securitate cibernetică”;
Fostul ministru al Economiei, Alexandru Petrescu, actualmente director general al FNGCIMM, a spus în cuvântul de deschidere că fără securitate cibernetică nu este posibilă digitalizarea, iar fără digitalizare nu putem vorbi despre evoluţie în mediul public şi privat. “Când ne referim la digitalizare nu are sens să ne întrebăm dacă se va întâmpla, ci când. Se anticipează un impact major al digitalizării asupra firmelor. În acelaşi timp, dependenţa tehnologică ce se construieşte acum mai rapid ca niciodată creşte nevoia de protecţie pentru companii, astfel că discuţia despre securitate trebuie să fie pe masa oricărui consiliu de administraţie, din orice companie. Pe măsură ce digitalizarea se face tot mai resimţită şi totul se conectează, datele devin cel mai important capital al unei companii sau ţări. Abilitatea de a securiza datele şi de a le utiliza pentru a oferi servicii pe baza lor consituie un factor de succes”, a subliniat Alexandru Petrescu, directorul general al FNGCIMM.
„Aceste rezerve ne dau dreptul să fim un jucător regional”
Dacă rezerva de gaze a platoului românesc din Marea Neagra este de 100 miliarde mc, atunci aceasta valorează 23 miliarde dolari SUA (11,3% din PIB-ul naţional pentru 2018). Dacă această rezervă este de 200 miliarde mc, atunci valoarea acesteia este de 46 miliarde mc (aproape un sfert din PIB-ul nostru). De la aceste calcule a plecat prof.univ.dr Petrişor Peiu, cu demonstraţia prin care a arătat publicului că România ar putea să îşi decidă mai înţelept cedarea dreptului de a exploata aceste resurse. „România ar putea să-şi dezvolte consumul intern de gaze. Mai exact, ar putea să prelucreze intern această materie primă, obţinând astfel, energie electrică sau produse petrochimice. România are aici rezerve de 120 – 200 de miliarde metri cubi, ceea ce o face al doilea deţinător de rezerve din UE şi un jucător important în plan regional, unde consumul anual este de 30 – 40 de miliarde de metri cubi…. Aceste rezerve ne dau dreptul să fim un jucător regional, nu unul continental. În România niciodată până acum nu s-a mai făcut o afacere de asemenea dimensiune: nici dacă adunam toate “privatizările” ratate din istoria noastra nu vom ajunge la o asemenea suma…”, a explicat Petrişor Peiu, la Craiova.
„Jumătate din petrochimia românească a fost închisă….”
În zona economică exclusivă de la Marea Neagră a României s-au descoperit zăcăminte gazeifere off-shore importante; din păcate, perimetrele de acolo au fost cedate în mod ruşinos către diferite firme, în primul rând către austriecii de la OMV. “Deoarece austriecii nu deţineau tehnologia de exploatare la adâncimi de 3000 m, ei au apelat la compania americană ExxonMobil, care deţine tehnologia adecvată. Austria a tăcut şi a făcut: a cumpărat prin OMV jumătate din resursele de gaz ale românilor la un preţ ridicol, a tăiat României posibilitatea de a folosi gazul pentru petrochimie. Jumătate din petrochimia românească a fost închisă. Aţi avut şi dumneavoastră aici, la Craiova. Combinatul Doljchim. Tot Austria a impus construcţia conductei BRUA, de care se tot vorbeşte. Acum Austria şi-a securizat foarte ieftin multe sute de miliarde de metri cubi de gaz off-shore şi a împiedicat şi construirea la Constanţa a unui terminal LNG. Mai mult, prin negocierea făcută (pe cifrele indicate de ANRM), România a preferat să cîştige 13 miliarde de euro în loc de 19 miliarde de euro într-un interval de 20 de ani şi, în plus, a acceptat să îngheţe fiscalitatea promisă pentru 45 de ani! Nu avem decât să ne întrebăm retoric: de ce patru-cinci firme au dreptul să li se menţină aranjamentul fiscal promis timp de o jumătate de secol, iar alte câteva sute de mii de firme româneşti sunt supuse schimbărilor fiscale de câteva ori pe an?..” a precizat invitatul cotidianului regional Cuvântul Libertăţii, prof. Petrişor Peiu.
„România…nu are nicio viziune clară, nu ştie ce vrea în acest joc…”
Coordonatorul Departamentului de Analize Economice al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) a explicat şi care sunt actorii principali în piaţa gaze. Cine face jocul, care sunt interesele şi ce face România în acest sistem. Profesorul Peiu a spus că principalul actor continental în această problemă este Federaţia Rusă, care este cel mai mare deţinător de resurse chiar la nivel global, vorbim de peste 35.000 de miliarde de metri cubi. Germania, pe de altă parte, este principalul consumator european, se vorbeste de peste 100 de miliarde de metri cubi anual. Austria şi Ungaria sunt într-o competiţie. Aici se pune problema chiar a „supravieţuirii” după reducerea cantităţilor livrate de ruşi prin conductele ucrainene. Nu poţi să vorbeşti de piaţa gazelor sau de interese fără să introduci în discuţie SUA, care au ca principală temă expansiunea gazului în container (LNG). România…nu are nicio viziune clară, nu ştie ce vrea în acest joc. „Rusia îşi urmăreşte trei mari obiective: securizarea unei părţi cât mai mari din piaţa europeană a gazului pentru Gazprom; scăderea volumelor tranzacţionate prin Ucraina; câştigarea bătăliei pentru tehnologie, în sensul impunerii pe piaţa europeană a gazului adus prin conducte, în detrimentul LNG. Germania urmăreşte să se transforme în principalul hub continental de gaz. Austria şi Ungaria doresc atragerea de volume cât mai mari din alte surse (Marea Caspică şi România). Noi nu avem nicio viziune clară, România nu ştie ce vrea în acest joc. Ba îşi doreşte să fie hub energetic, ba îşi cedează resursele descoperite primului venit. Nu există nicio viziune clară a guvernului de la Bucureşti în această chestiune….”, a explicat profesorul Petrişor Peiu.
Dublu limbaj în capitalele europene
Tema dezbaterii, lansată la Craiova, de către cotidianul regional Cuvântul Libertăţii, legată de dezinformare şi dublu limbaj a fost atinsă prin câteva exemple. Ce se discută la Comisia Europeană şi ce proiecte se negociază acasă. Ce mesaje se transmit în media, cine plăteşte anumite articole. „Germanii vorbesc oficial de o piaţă comună a energiei, de diversificarea surselor de gaz, de creşterea capacităţilor de interconectare şi de construirea de noi conducte, dar singura conductă pe care au făcut-o este Nord Stream 1 şi singura la care acum lucrează este Nord Stream 2, cea prin Marea Nordului. Americanii au şi ei interesele lor…Pe de o parte, le cer europenilor să îşi construiască terminale LNG pentru a permite importul de gaze americane, pe de altă parte, le cer europenilor să îşi reducă importurile de gaze ruseşti dacă ruşii încearcă să ocolească Ucraina. Austria şi Ungaria vizează, direct şi exclusiv, aducerea gazului românesc la ei acasă; atunci când cer liberalizarea preţului, se referă la piaţa românească pentru a impune creşterea preţului la gaz pentru consumatorii români până la niveluri insuportabile, care vor face firmele să prefere să exporte acel gaz decât să îl livreze intern, în România. Ruşii vorbesc de cooperare din punct de vedere economic ca fundament pentru recâştigarea încrederii reciproce, dar vizează în mod exclusiv inundarea Europei cu gazul lor, pentru a-şi creşte veniturile…”.
Ţara noastră, vice-campioană europeană la pierderea de populaţie
Întrebat fiind de temele reale pe care românii ar trebui să le dezbată până la alegerile europarlamentare, profesorul Petrişor Peiu a exemplificat că o temă serioasă de discuţie ar fi emigraţia. În 1990, România avea 23,489 milioane de locuitori, iar în 2018 se estimează că a ajuns la 19,524 milioane locuitor. “Europa de Est are două categorii de state: unele care şi-au păstrat cetăţenii, precum Polonia, Cehia şi Slovacia şi altele care şi-au pierdut masiv cetăţenii cum ar fi Bulgaria, cu un sfert din bulgari plecaţi de acasă, urmată de România cu unul din cinci români dispăruţi. Unde s-au dus cei 3,3 milioane de români care au dispărut de pe piaţa muncii internă ? În statele vestice ale Uniunii Europene, reprezentând 12,5% (a opta parte) din plusul global de forţă de muncă la nivelul Uniunii si 13,75% din plusul înregistrat de forţa de muncă agregată din zona Euro. România este vice-campioană europeană la pierderea de populaţie, unul din cinci romani plecând din ţară şi ca acest lucru nu este o fatalitate geografică ci este rezultatul unui şir neîntrerupt de politici proaste care au închis două treimi din industria ţării, au atras aici numai investiţii cu locuri de muncă proaste, neproductive şi prost platite…”, a mai spus profesorul Peiu.
Trei tipuri de dezinformări
Despre originea istorică şi socială a dezinformării, a vorbit lect.univ.dr Constantin Crăiţoiu, în cadrul aceleaşi dezbateri, care a explicat celor prezenţi în sală că există trei modalităţi de dezinformare. „Cuvântul a fost introdus prima oară de de Stalin şi a apărut sub forma „dezinformatsiya”. Astăzi, ne confruntăm cu trei tipuri de dezinformare. Dis-information – dezinformare, atunci când informaţia este falsă şi creată în mod deliberat pentru a face rău unei persoane, unui grup social, organizaţii sau ţări. Mis-information – informaţia este falsă, dar nu a fost creată cu intenţia de a face rău şi Mal-information, atunci când informaţia, care este bazată pe realitate, este folosită pentru a face rău unei persoane, organizaţii sau ţări…”, a explicat sociologul Constantin Crăiţoiu.
Rezistenţă jurnalistică faţă de preluarea unei noi perspective
În continuare, speaker-ul a explicat invitaţiilor şi ce înseamnă un fake news. „Ştirile false includ formule algoritmice care generează audienţă fără nicio grijă pentru acurateţe : un mediu jurnalistic condus nu doar de jurnalişti, acces la o diseminare globală instantanee; curente politice populiste care invocă utilizarea ştirilor false ca pe o armă; un nivel scăzut de stimă şi modele de afaceri jurnalistice în decădere; rezistenţă jurnalistică faţă de preluarea unei noi perspective, îmbrăţăşată de mulţi, dincolo de ştiri – bloguri, editoriale, surse de masă, liste, citate, scăderea încrederii populaţiei în media, în condiţiile în care capacitatea de literaţie mediatică este atât de redusă încât nu se înţeleg distorsiunile mediatice, agendele subtile sau se confundă ştirile cu divertismentul”, a explicat lect.univ.dr Costantin Crăiţoiu.
„Sunt difuzate ştiri false fără nicio problemă de conştiinţă”
S-a lansat în discuţie, tot în cadrul dezbaterii “Implicarea puterilor externe în dezinformarea europeană”, necesitatea reglementării ştirilor false. Existenţa unei metodologii de control a calităţii ştirilor, similară celei utilizate în domeniul reclamelor comerciale. Dacă s-ar impune înfiinţarea unui Centru de monitorizare a ştirilor false. S-a vorbit şi de o divizare a jurnaliştilor, de apariţia „taberelor” pro şi contra unei idei. „Înregimentarea într-o tabară sau alta înseamnă şi pierderea obiectivităţii şi susţinerea unor argumente şi acţiuni de impact împotriva adversarilor, fără să mai conteze adevărul. Sunt preluate şi difuzate ştiri false fără nicio problemă de conştiinţă, sub pretextul că acestea vor puncta în lupta împotriva adversarului, aşa cum propaganda era folosită în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pe de altă parte, titlurile incendialem, cuvintele provocatoare, cu o puternică încărcătură şi coloratură emoţională sunt cele care atrag atenţia cel mai uşor într-un spaţiu mediatiac inundat de miliarde de semne şi impulsuri”, a mai explicat Constantin Crăiţoiu.
Cotidianul regional „Cuvântul Libertăţii” va lansa în perioada următoare în dezbatere şi alte teme de interes major. “Implicarea puterilor externe în dezinformarea europeană”, a fost un prim eveniment dintr-o serie de cinci, care a strâns laolaltă în jur de 100 de persoane, care activează în domenii diferite de activitate, dar care au scopuri comune. “Securitate şi Apărare” şi aici vom discuta şi despre infrastructura militară; “Migraţie şi Terorism”; “Economie şi locuri de muncă” şi nu în ultimul rând, “Educaţie şi Cercetare”. Vom avea invitaţi spekeari speciali, oameni cu expertiză şi experienţă în domeniile analizate.
