Colegiul Naţional Carol I, din Craiova este, ca vechime, a doua şcoală din România. Tot aici se află şi cea mai mare bibliotecă şcolară din țară. Clădirea este monument de arhitectură de interes national. În 1832 s-a cumpărat actualul teren al Colegiului, situat în centrul Craiovei, iar în 1842 s-a inaugurat primul local, cel imortalizat de pictorul Theodor Aman în tabloul “Hora Unirii la Craiova”. La început, aici au învăţat aproape 500 de elevi, iar după Revoluţia din 1848, destinaţia clădirii s-a schimbat. A fost rând pe rând, cazarmă, spital, comandament ţarist, iar în 1885 a devenit liceu prin înalt decret regal. De-a lungul întregii sale existenţe, Colegiul Național Carol I a fost slujit de o pleiadã de profesori, care au modelat caractere, au pregătit specialiști în toate domeniile, adică le-au transmis elevilor toate cunoştiinţele temeinice de care au avut nevoie să-și creioneze o carieră de succes. Astăzi, din păcate, chiar în prima zi de școală, Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova este la un pas de prăbuşire. În acest context, am făcut tot posibilul să aflăm chiar de la câștigătorul licitației, SC Construcții Erbașu SA, care va reconsolida și moderniza acest imobil, care este exact stadiul proiectului. Când vor putea elevii craioveni să se întoarcă în clădirea Colegiului. Din păcate, lucrurile se mișcă foarte greu în țara asta, birocrația și lipsa de professionalism din instituțiile de stat își spun cuvântul.
În 30 iulie 2018, Agenția de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia trimite o adresă Primăriei municipiului Craiova, prin care își arată deplina disponibilitate în a sprijini realizarea acestui proiect de consolidare și modernizare a Colegiului Național Carol I, fiind vorba chiar de două instituții, de Colegiu și de Opera Română-Craiova. O lună mai târziu, Primăria municipiului Craiova transmite o adresă ADR SV Oltenia și explică punctual ceea ce a întreprins municipalitatea. În adresă se explica faptul că în martie 2018, Consiliul Local Craiova a aprobat predarea către Compania Naţională de Investiţii a respectivei clădiri monument istoric, pentru lucrări de reparaţii şi consolidare, asta în condițiile în care autorităţile locale nu au reuşit să identifice un program european pentru finanţarea unui proiect de reparaţii şi consolidare. Procedura de achiziţie a demarat în septembrie 2020, ofertele s-au primit până la data de 30 octombrie 2020, iar constructorul a fost selectat la sfârşitul lunii ianuarie 2021. La licitaţie s-a înscris o singură firmă – Construcții Erbașu SA Bucureşti, iar oferta sa a fost desemnată castigator.
În urmă cu un an și jumătate s-a semnat contractul
Contractul de reabilitare şi consolidare a Colegiului Naţional „Carol I“ din Craiova a fost semnat cu mare tam-tam, o lună mai târziu, adică în martie anul trecut, Prefectura județului Dolj, în prezenţa prim-ministrului Florin Cîţu. Atuncia fost anunțată firma câştigătoare a licitaţiei privind reabilitarea şi consolidarea clădirii monument istoric în care funcționează Colegiul „Carol I“ și Opera Română Craiova. Un imobil de patrimoniu care se degradează pe zi ce trece şi care are nevoie urgentă de reabilitare. La semnarea contractului de lucrări dintre Compania Naţională de Investiţii (finanţatorul investiţiei) şi constructor, pe lângă premierul Florin Cîţu, au mai luat parte ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei – Cseke Attila, precum și o serie de parlamentari.
O investiţie importantă a statului român, din bugetul Ministerului Dezvoltării
SC Construcții Erbașu SA a venit la licitație însoțită de Euras SRL din Satu Mare, firmă specializată în restaurarea monumentelor istorice, și de Terra Gaz Construct SRL din Otopeni, firmă tot din domeniul construcțiilor, cu o experiență de peste zece ani pe piață. Valoarea contractului este de aproape 100 de milioane de lei, dar posibil ca această sumă să nu mai fie de actualitate, ținând cont de faptul că în ultimii doi ani materialele de construcți s-au scumpit foarte mult. În documentul prezentat presei, în martie 2021, Asocierea câştigătoare avea la dispoziție șase luni pentru realizarea proiectului tehnic și doi ani și jumătate pentru execuţia lucrărilor.
“Suntem în Craiova cu domnul premier Câţu, în principal, pentru a semna contractul de finanţare pentru consolidarea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea Clădirii Colegiului “Carol I” şi a Operei Române din Craiova, o investiţie importantă a statului român, din bugetul Ministerului Dezvoltării, o investiţie de 97,7 milioane lei, aşa cum a fost adjudecată această achiziţie, şi care are un termen de execuţie de 30 de luni, proiectare şi execuţie, ceea ce înseamnă că în septembrie 2023 avem toată speranţa că acest colegiu, emblematic pentru dumneavoastră, această clădire monument istoric, şi va recăpăta întreaga faimă arhitecturală şi va putea folosi învăţământului, respectiv culturii din Craiova, din Dolj, şi nu numai”, a spus ministrul Dezvoltării.
Florin Cîțu : Am venit și la semnarea contractului, voi veni și în 2023, când va fi finalizat
Vorbim aici de lucrări complexe, având în vedere că imobilul este monument istoric de categoria A. Cheltuielile pentru proiectare și asistență ar fi undeva în jur de 1.293.936 lei, iar cheltuielile pentru investiția de bază sunt estimate cam pe la 76.168.892 lei. Potrivit hotărârii Consiliului Local Craiova din septembrie 2019, suma pe care va trebui să o suporte municipalitatea pentru utilitățile de la Colegiul „Carol I“ după reabilitare este de 1.371.032 lei (cu TVA), motiv pentru care la semnarea contractului s-ar fi impus și prezența primarului Craiovei, tăiată de pe listă, PSD find atunci în opoziție. Așadar, nici după patru ani de când proiectul a trecut la CNI, lucrările nu au început, iar din imobil la fiecare furtună mai puternică, cade tencuiala.
„Este un proiect care o să fie gata în 2023. Trebuie să fac o promisiune publică, întrucât am venit și la semnarea contractului, voi veni și în 2023, când va fi finalizat. Am fost uimit să văd cum arată acest liceu și este clar că este o problemă care durează și sunt surprins neplăcut că până acum nu s-au găsit resurse să fie rezolvată această problemă, mai ales că este un liceu important, un liceu cu istorie. Dar, de asta suntem noi aici, să avem garanția că după semnarea contractului începe acest proiect și voi fi aici și atunci când se va inaugura. Dacă se lucrează la fel cum se lucrează la Liceul Militar, va fi mai devreme, însă nu știu dacă există un sistem diferit, dar în 2023 va fi gata”, a precizat Florin Cîțu, premierul României, în cadrul ședinței de la Prefectură.
Compania Națională de Investiții (CNI) : totul e în grafic
Din 2021, am mai auzit de acest proiect abia în aprilie 2022. Când CNI a publicat un drept la replica pentru deputatul de Dolj, Nicolae Giugea. Parlamentarul a făcut atunci o postare prin care atrăgea atenția că proiectul bate pasul pe loc.
“Ca urmare a informatiilor apărute în spațiul public, legate de stadiul lucrărilor la obiectivul de investiții ”Reabilitare și consolidare corp central Colegiul National Carol I si Opera Română Craiova”, atragem atenția că au la baza informatii neverificate, ce induc in eroare. Întreaga procedură administrativă și toate termenele au fost respectate, astfel:
-
- contractul a fost semnat pe 16 martie 2021;
- în mai puțin de o lună, pe 07.04.2021, a fost emis Ordinul de începere pentru serviciile de proiectare;
- la scurt timp, în data de 06.05.2021 a avut loc întâlnirea de predare a amplasamentului investiției cu toate părțile implicate
- Antreprenorul a elaborat și depus întreaga documentație necesară pentru obținerea celor două avize necesare (de la Directia Județeană pentru Cultura Dolj și al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii).
- Conform procedurii în vigoare, numai după obținerea avizelor specifice monumentelor istorice, Antreprenorul poate depune documentația în vederea obținerii Autorizației de Construire, acesta fiind ultimul pas, independent de voința autorităților locale ”
Constructorul susține că Ministerul Culturii întârzie cu avizele
Pentru că astăzi începe școala și pentru că am primit foarte multe mesaje la redacția ziarului, pe mail sau pe pagina de Facebook a ziarului, în legătură că acest proiect de importanță majoră ne-am gândit că ar fi util să întrebăm constructorul, care este stadiul de implementare a acestui proiect ținând cont că de la semnarea contractului, martie 2021, au trecut deja aproape 18 luni de zile. Reprezentanții SC Construcții Erbașu SA au răspuns :
“Credeți că putem lucra fără a avea emise toate autorizațiile aferente execuției? Demararea lucrărilor este condiționată de parcurgerea mai multor etape procedurale și obținerea mai multor documente. Astfel, conform solicitărilor din Certificatul de Urbanism, au fost obținute până în prezent majoritatea avizelor solicitate, cu excepția avizului de Securitate la Incendiu de Ia Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dolj și Avizul de la Direcția Județeană de Cultură Dolj, condiționat de avizul comisiei S.T.A.I. din cadrul C.N.M.I.”
Ce putem să înțelegem din cele două răspunsuri, ale CNI, în aprilie 2022, respectiv, ale constructorului, în septembrie 2022 ?? Că Directia Județeană pentru Cultura Dolj, respectiv Comisia Națională a Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii nu s-a ostenit să elibereze avizul respectiv, deși constructorul a depus toată documentația necesară.
50 de foști elevi, la loc de cinste în cel mai înalt for ştiinţific al ţãrii – Academia Românã
Așadar, mai trece o iarnă grea peste clădirea Colegiului Național Carol I, unde de-a lungul anilor au învățat și au predat nume cu notorietate din toate domeniile. Conform http://balutoiuistorie.info/mod/page/view.php?id=52, “un numãr de peste 50 din foştii elevi şi absolvenţi ai Colegiului şi-au câştigat dreptul de a ocupa un loc în cel mai înalt for ştiinţific al ţãrii – Academia Românã şi, astfel, „cavaleri ai spiritului”, au intrat în „familia” selectã a „nemuritorilor”. Iatã, pentru exemplificare, câteva nume: matematicienii Gheorghe Ţiţeica şi Simion Stoilow; diplomatul şi omul politic Nicolae Titulescu; inginerii-inventatori Gogu Constantinescu şi N. Vasilescu Karpen; poetul Alexandru Macedonski; geologii Ludovic Mrazec, Sabba Ştefãnescu şi Nicolae Petrulian; geograful George Vâlsan; filosoful C. Rãdulescu-Motru; medicii Constantin Angelescu, Dimitrie Gerota, Dimitrie Combiescu, Vlad Voiculescu, Ştefan Milcu şi Petre Vancea; chimiştii: Ilie Murgulescu şi Eugen Angelescu; juriştii Ion Tanoviceanu, Valentin Georgescu şi George Fotino; istoricii Dimitrie Pippidi şi C.S. Nicolãescu-Plopşor; oamenii politici Gheorghe Tãtãrescu şi Ştefan Voitec; profesorii, criticii literari, dramaturgi, eseiştii Alexandru Marcu, Eugen Ionescu, Alexandru Balaci şi Petre Pandrea; pictorii: Theodor Aman şi Corneliu Baba…”
