Primar de Calafat: Se va impune preotul Mihai Cotea?

0
1089

Municipiu al Doljului, nu doar oraş, Calafatul, mângâiat de briza Dunării, în toate anotimpurile anului, chiar este o localitate remontantă privirii –odinioară era numit „oraşul trandafirilor”- cu arterele sale drepte, flancate de multă vegetaţie, care fac aerul respirabil şi pe caniculă. Oraş de frontieră, dar şi picior al vestitului pod feroviar şi rutier peste Dunăre, în lungime de 1971 m, care îl conectează, pe malul bulgăresc de localitatea Vidin şi conferă un plus de interest turistic, Calafatul resimte în aceste zile caniculare forfota specifică campaniei electorale propriu-zise, premergătoare alegerilor locale. Mişcările politice, sintetizate, sunt următoarele: Lucian Ciobanu, actualul primar, din partea PSD, s-a decis să candideze din partea PMP (devenind de dreapta), declarându-se nemulţumit de colaborarea avută atât cu consilierii propriului partid, cât şi cu cei liberali. Cât are şi cât nu are dreptate este greu de măsurat. Social-democraţii îl aruncă în luptă, ca ofertă, pe preotul Mihai Cotea, 44 de ani, din familie de preoţi, familiarizat cu problemele specifice administraţiei publice locale, prin activitaeta anterioară de consilier al fostului primar Mihai Guţă. Are imagine rezonabilă la nivelul localităţii. Liberalii la rândul lor vin cu Dan Mituleţu, fost angajat al poştei din oraş, figură cunoscută pe scena politică a Calafatului, nu tot timpul excesiv de calmă. La rândul său, Pro România îl are anunţat drept candidat pe Marin Chilafu. Neîndoielnic, Calafatul resimte nevoia imperioasă a unei cât mai inspirate administraţii publice locale, dar asta o vor decide alegătorii săi. Stăruie încă în amintirea localnicilor figura notabilă a fostului primar Petre Trăistaru, om „al dracului”, cum spun localnicii, între altele fost director IPILF Calafat, care timp de două mandate succesive (2000-2008) a lăsat însemne durabile, regăsite în centrul civic actual, dar şi în imaginea de ansamblu a altor instituţii: Casa I. S. Drăgulescu, Palatul Marincu, emblematic edificiu al municipiului sau biserica „Sfântul Nicolae”. A fost un primar energic şi mai ales „om de cuvânt”, predispus dialogului. A mai încercat din partea ALDE, la alegerile din 2016, dar s-a ales doar cu statutul de consilier local. Încercase dar eşuase şi în 2012 şi în 2008, când toate forţele politice s-au aliat inoportun împotriva lui, pentru a recunoaşte apoi mai târziu că au greşit strategic. Dar şi aşa a rămas o voce mereu acră, dar de om de treabă în consiliul local, convins că omul e trecător ca adierea vântului. Ceea ce particularizează, într-un fel, alegerile locale de la Calafat este faptul că oamenii locului optează de regulă pentru ceea ce promite candidatul la funcţia de primar –şi credibilitatea pe care o are- şi mai puţin apartenenţa la o formaţiune sau alta politică. De altfel votul este uninominal. Oraş realmente cochet, la Dunăre, cu locuitori aşezaţi, care deplâng absenţa investiţiilor de anvergură în economia localităţii, Calafatul trebuie să se racordeze cât mai grabnic la o altă respiraţie, prin arderea etapelor, fiindcă „timpul nu mai are răbdare”, ca să cităm marele prozator al neamului. Contemplând la nesfârşit podul de peste Dunăre, oricât ar fi de seducătoare priveliştea, calafetenii ştiu că le mai trebuie ceva, şi înainte de toate locuri de muncă pentru lumea tânără. Se anunţă, în plan electoral, o confruntare interesantă şi rămâne de văzut dacă preotul Mihai Cotea, candidatul social-democraţilor, va reuşi să convingă calafetenii pentru a primi votul de încredere al lor. La calculul hârtiei, adică potrivit sondajelor, nu stă deloc rău, dar şi contra-candidaţii săi nu vor sta cu braţele încrucişate.