Centrala atomică de la Kozlodui se pregăteşte pentru construirea unui nou reactor, Unitatea 7. Un proiect destul de controversat astăzi, când în toată Europa se vorbeşte de energia solară şi eoliană. Pentru a înţelege mai bine care sunt motivele pentru care bulgarii optează pentru această variantă, dar şi pentru a ne face publice îngrijorările, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a avut iniţiativa organizării unei vizite de informare la centrala nucleară de la Kozlodui.
În acest context, o delegaţie numeroasă formată din reprezentanţi de la Consiliul Judeţean (CJ) Dolj, Agenţia pentru Protecţie Mediului (APM), Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), Garda de Mediu (GM), Direcţia de Sănătate Publică (DSP), Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) şi un grup de primari din localităţile aflate pe malul Dunării, a participat, săptămâna trecută, la invitaţia oficialităţilor din regiunea Vratsa, la o întâlnire cu echipa de conducere a Centralei Nuclearo-Electrice din Bulgaria.
În cadrul discuţiilor, Ion Prioteasa, preşedintele CJ, a exprimat îngrijorarea privitoare la impactul negativ pe care l-ar putea avea implementarea proiectului de la Kozlodui asupra mediului şi sănătăţii locuitorilor din Dolj. „Luna trecută, ne întâlneam la Craiova cu o delegaţie din Bulgaria, condusă de domnul guvernator Ventsislav Vasilev. Cu această ocazie, am stabilit ca un grup din Dolj, judeţ care se învecinează, la Dunăre, cu trei districte bulgăreşti, Vidin, Montana şi Vratsa, să viziteze centrala din Kozlodui. Am răspuns invitaţiei dumneavoastră cu prietenie, noi, reprezentanţii Consiliului Judeţean Dolj, alături de un grup important de primari ai unor localităţi de pe malul fluviului, dar şi de specialişti din cadrul unor instituţii precum Agenţia pentru Protecţia Mediului, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia de Sănătate Publică şi Direcţia Sanitar-Veterinară. Nu vă ascund, totuşi, faptul că, pe malul bulgăresc al Dunării, mi-aş fi dorit să văd centrale eoliene în număr mare. Spun acest lucru în lumina concluziilor la care s-a ajuns în urma derulării unor măsurători specifice ale curenţilor de aer, pe partea românească a fluviului”, a subliniat şeful administraţiei doljene.
Noul reactor va fi realizat de americani
Bulgaria vrea să construiască începând cu 2018 noua unitate. Este vorba despre un reactor nuclear realizat de Westinghouse Electric Company – companie americană, dar mai doresc totodată să prelungească şi viaţa celorlalte două reactoare care funcţionează în prezent. Este vorba de Unitățile 5 şi 6. În 2002, au fost scoase din funcţiune blocurile 1-2, iar în 2006 au fost închise reactoarele 3-4. Unităţile 5-6 asigură 26% din necesarul de energie al Bulgariei. Durata lor de viaţă urmează să expire în 2017, respectiv 2019. „Eu transmit din partea populaţiei din judeţul Dolj, pe care o reprezint şi care depăşeşte 650.000 de locuitori, o anumită îngrijorare, pentru că în memoria noastră încă persistă cele două evenimente tragice: Cernobîl şi Fukushima. Sigur că avem mai multe întrebări în privinţa centralei nucleare de la Kozlodui, care se află la doar patru kilometri de graniţa cu România. Ne interesează, de exemplu, cum se rezolvă această problemă termică a apei care ajunge în Dunăre în momentul în care lucrează toate blocurile şi, de asemenea, cum se va depăşi riscul major al scăderii de debit al fluviului. Nu vă ascund faptul că avem o nelinişte în privinţa unui număr însemnat de localităţi doljene care se află pe o rază de 30 de kilometri faţă de această centrală, în timp ce municipiul Craiova este la doar 60 de kilometri depărtare”, a mai spus Ion Prioteasa.
Dezbaterile vor continua la Craiova şi Bucureşti
În 1991, a fost adoptată Convenţia Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, ratificată şi de România. Practic, pentru proiectele cu impact transfrontalier acordul României este obligatoriu, potrivit Convenţiei Espoo. Autorităţile bulgare trebuie să organizeze dezbateri publice în România şi să răspundă punctual întrebărilor puse de populaţie şi de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) înainte de a putea demara acest proiect. Aceste dezbateri vor avea loc la Craiova, la Dăbuleni şi la Bucureşti. «Sigur că pe noi ne interesează această zonă în care trăim, ne interesează sănătatea oamenilor şi suntem foarte atenţi la mediul înconjurător, la fauna şi flora din ariile protejate de la Dunăre. În acest perimetru de supraveghere, un cerc cu raza de 30 de kilometri, sunt incluse zonele „Bistreţ”, „Confluenţa Jiu-Dunăre” şi o mare parte din „Coridorul Jiului”, toate fiind arii protejate prin directivă a Comisiei Europene. Un aspect care se cere urmărit este şi impactul acestui proiect asupra agriculturii, în condiţiile în care fluviul Dunărea reprezintă o sursă importantă de apă pentru sistemele de irigaţii. În Europa, în ţări precum Germania sau Elveţia, trendul este de a reduce activitatea nucleară, de a opri reactoarele, în timp ce lângă noi se construiesc unele noi. Nu putem să nu fim preocupaţi de ceea ce se întâmplă în această zonă», a completat şeful administraţiei doljene.
O experienţă de 40 de ani în domeniu
Bulgarii au încercat să insiste pe experienţa lor în domeniul nuclear de peste 40 de ani, subliniind, că „energia atomică este cea mai ieftină şi mai verde dintre toate”, motiv pentru care ei optează în continuare pentru construirea unui nou reactor. „Mă bucur că aţi răspuns invitaţiei noastre de a vizita Centrala Nuclearo-Electrică de la Kozlodui şi de a cunoaşte mai bine viziunea noastră de viitor pentru dezvoltarea acesteia, prin construirea celei de-a şaptea unităţi. Vom avea astfel ocazia de a vă prezenta proiectul acestui nou bloc energetic, dar şi de a face o vizită la unitatea numărul 6, aflată în funcţiune în prezent”, a precizat guvernatorul districtului Vratsa, Ventsislav Vasilev.
Răspunsurile se vor da în scris
Foarte multe aspecte au fost puse în discuţie de directorul executiv al APM, Monica Mateescu, care le-a solicitat bulgarilor să explice în ce constă mai exact aceste modernizări la reactoarele 5 şi 6 şi cum se prezintă partea de rezistenţă referitoare la cutremure la reactorul 7. Pe lângă noua unitate, susţine Monica Mateescu, trebuie să avem în vedere şi dezafectarea reactoarelor 3-4, precum şi existenţa unui depozit de deşeuri radioactive sau a instalaţiei de tratare a deşeurilor cu plasmă. Gazdele nu au dorit să răspundă pe loc la întrebările adresate. Directorul centralei de la Kozlodui, Ivan Genov, a exprimat solicitarea părţii bulgare ca, pe lângă aspectele care au fost abordate punctual în cadrul discuţiilor, alte întrebări privitoare la proiectul noii unităţi nucleare să fie transmise în scris de reprezentanţii instituţiilor române participante. „Sunt multe locuri în Bulgaria (Sofia) sau Craiova unde fondul de radiaţii este mai mare decât la Kozlodui, pot să fac pariu. Aici plafonul de radiere este normal. Eu propun să facem măsurători la noi şi la voi cu aceleaşi instrumente”, a afirmat Genov.
