Românii din Voievodina şi Valea Timocului, aşteptaţi duminică la urne

Şapte milioane de sârbi sunt chemaţi duminică la urne pentru alegerile prezidenţiale, legislative, locale şi regionale în Voivodina în care se vor înfruntă tabăra proeuropeană a preşedintelui în exerciţiu Boris Tadici şi naţionaliştii populişti conduşi de Tomislav Nikolici. Şi pentru românii din Voievodina şi Valea Timocului este un moment important, aceştia fiind şi ei aşteptaţi la urne să-şi voteze liderii. Comunitatea românească din Timoc are mari aşteptări de la statul sârb şi priveşte cu optimism aceste alegeri, mai ales că se prefigurează un traseu european al Serbiei. Au fost înregistrate, astfel, 87 de partide politice, dintre care patru au fost înfiinţate în 2012. Pentru a fi înregistrat, un partid trebuie să strângă 10.000 de semnături, iar dacă este un partid al unei minorităţi naţionale sunt suficiente 1.000 de semnături. Partidele politice, coaliţiile şi alte organizaţii politice înregistrate, individual sau separat, precum şi grupuri de cetăţeni, îşi pot lansa candidaţii pentru alegeri. Lista electorală este aprobată dacă a întrunit cel puţin 10.000 de semnături din rândul alegătorilor. În Serbia existau peste 600 de organizaţii politice înainte de a li se cere partidelor să se înregistreze din nou, începând din iulie 2009, pe baza legii privind partidele politice.

Pentru prima dată de la destrămarea Iugoslaviei la începutul anilor ’90, campania electorală a fost dominată de mize economice şi de aderarea la UE. Cele două tabere principale, cea a lui Tadici şi a Partidului Democratic (DS) şi cea a conservatorului populist Tomislav Nikolici şi a Partidului Sârb al Progresului (SNS, opoziţie) nu au încetat să promită crearea de noi locuri de muncă şi sosirea providenţială a investitorilor străini, luându-şi angajamentul să lupte împotriva corupţiei şi economiei subterane, estimate la aproximativ 30% din PIB. Ultimele sondaje arată că formaţiunile lui Nikolici şi Tadici se situează pe primele locuri în preferinţele electoratului, cu 33,5 şi, respectiv, 28,3% din intenţiile de vot. Cei doi se vor confrunta în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 20 mai. Niciuna dintre cele două formaţiuni nu va putea forma singură majoritatea, astfel că socialiştii actualului ministru de Interne, Iviţa Dacici, vor juca un rol important, ca şi în alegerile din 2008. Potrivit analiştilor, partidul lui Dacici ar urma să îl susţină din nou pe cel al lui Tadici în formarea guvernului.

În Timoc, Serbia de Sud Est: 300.000 vorbesc româneşte

În Voiedodina, românii îşi pun speranţa în singurul partid românesc care participă la alegeri din Serbia – Alianţa Românilor din Voivodina (ARV), înfiinţat în 2002, şi speră că astfel nu mai vor să fie umiliţi de politica guvernului şi, în plus, vor avea reprezentanţi în instituţiile locale, provinciale şi naţionale ale statului, prin intermediul ARV. Iar în Valea Timocului, Partia Democrată a Rumanilor din Serbia (PDSR), partid condus de Predrag Balasevic, va ieşi la alegerile locale într-o coaliţie mai largă cu partidele care doresc să îl doboare de la putere pe primarul Bosco Nicici, cunoscut cu politica sa antiromânească. În urmă cu câteva săptămâni, PDSR a inaugurat în oraşul Zaiecar biroul filialei locale a partidului. Biroul a fost amenajat în centrul oraşului şi a fost deschis zilnic pentru activităţile filialei PDRS din Zaiecar. Filiala PDRS din Zaiecar este una din cele mai active al partidului şi de la care se aşteaptă rezultate bune la alegeri cu scopul de a intra pentru prima dată cu consilieri autentici români în parlamentul local. Numai în Timoc, Serbia de Sud Est, numărul celor care vorbesc româneşte se ridică la 300.000 (denumiţi vlahi). În Voivodina sunt aproximativ 50.000, dar sârbii recunosc 30.000 de romani.

O populaţie care luptă să se perpetueze fără să se revolte

Încă de la începuturile Evului Mediu, în josul râului Timoc, trăieşte o populaţie de etnie română. O populaţie care, din generaţie în generaţie, a luptat să se perpetueze fără să se revolte. În schimb, a fost supusă constant mecanismelor de deznaţionalizare, în ultimii douăzeci de ani, din partea unui stat care vrea să adere la familia europeană. În repetate rânduri statul sârb a inventat o etnie vlahă şi a încercat pe cât posibil să nege etnia română, înfiinţând un Consiliu Naţional al Vlahilor, a născocit alfabetul chirilic vlah şi nu a recunoscut alfabetul latin, a oferit acces la educaţie, practicarea cultului şi informare în sârbă. Pe 1 martie, România şi Serbia au semnat protocolul privind minorităţile. Fiecare parte a obţinut ce a vrut. Serbia, statutul de candidat, România, câteva cerinţe fundamentale pentru minoritatea sa: neamestecul autorităţilor sârbe în afirmarea identităţii, dreptul de a folosi scrierea latină, de a avea biserici, şcoli şi informare în limba maternă. Cu alte cuvinte, s-a făcut un pas înainte.

Senatorul Badea, desemnat de Consiliul Europei observator la alegeri

Senatorul Viorel Badea, preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni, va participa, din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), la monitorizarea alegerilor parlamentare din Serbia, care vor avea loc în data de 6 mai a.c. Participarea senatorului român la observarea procesului electoral din ţara vecină are loc în baza misiunii încredinţate APCE de a garanta standardele de ordin democratic şi electoral în cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, dar şi în contextul importanţei deosebite pe care România o acordă protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale comunităţilor româneşti care se află dincolo de graniţele ţării.

11.000 de sârbi kosovari cu dubla cetaţenie, aşteptaţi la urne

OSCE a spus ca etnicii sârbi din Kosovo vor putea vota la alegerile parlamentare şi prezidenţiale de duminică din Serbia. Şeful misiunii OSCE din Priştina a spus ca în Kosovo vor fi deschise 90 de secţii de votare, mai ales in partea de nord, dar numărarea voturilor se va face in doua oraşe de pe partea sârbeasca a graniţei. La votul de duminică ar putea participa cam 11.000 de sârbi kosovari cu dublă cetăţenie.