Grijile de zi cu zi, neajunsurile şi condiţiile de trai precare afectează tot mai mult starea de sănătate a doljenilor. Dovada cea mai clară stă în numărul foarte mare al deceselor provocate de bolile cardiovasculare. În plus, tot mai mulţi pacienţi care trec pragul spitalelor doljene sunt diagnosticaţi cu afecţiuni grave ale inimii, iar statisticile sunt încă şi mai alarmante. La fiecare zece minute se înregistrează un deces din cauza acestor afecţiuni.
Anul trecut, în judeţul Dolj, numai bolile hipertensive au fost responsabile pentru decesul a 2.383 de persoane. În plus, în evidenţele medicilor se află 68.733 de pacienţi ce au primit acest diagnostic, din care 6.303 reprezintă cazuri noi. Conform statisticilor, la nivelul judeţului Dolj, 68% din decese sunt provocate de bolile cardiovasculare, aflate de departe pe primul loc şi urmate de tumori, boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv şi accidente. Printre factorii care determină apariţia unor astfel de afecţiuni se numără stilul şi mediul de viaţă, moştenirea genetică, dar şi sistemul sanitar.
„Bolile cardiovasculare reprezintă încă principala cauză de morbiditate şi mortalitate din România, la nivel european ţara noastră ocupând locul al patrulea într-un clasament. Acestea sunt însă o problemă de sănătate publică în întreaga lume. Mesajul pentru Ziua Naţională a Inimii este acela că bolile cardiovasculare pot şi trebuie prevenite. Acesta demers trebuie făcut de fiecare persoană în parte”, a precizat dr. Narcisa Dinică, consilier superior în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj.
Bolile de inimă, principala cauză de deces
De Ziua Naţională a Inimii, sărbătorită în fiecare an pe data de 4 mai medicii au transmis din nou un avertisment. Factorii de risc cei mai importanţi în apariţia bolilor de inimă şi a accidentului vascular cerebral sunt dieta nesănătoasă, lipsa de activitate fizică şi consumul de tutun. Aceştia sunt responsabili pentru aproximativ 80% dintre afecţiunile coronariene şi cerebrovasculare. Foarte importantă este, în aceste condiţii, recomandarea de a face un control medical periodic. Spre exemplu, tensiunea arterială ar trebui verificată cel puţin o dată pe an.
În opinia specialiştilor, bolile cardiovasculare reflectă, pe de altă parte, schimbările majore de ordin politic, economic şi cultural, aşa cum ar fi globalizarea, urbanizarea sau îmbătrânirea populaţiei. Nu degeaba bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global. De altfel, se estimează că până în anul 2030 la nivel mondial aproximativ 23,6 milioane de oameni vor muri din cauza bolilor cardiovasculare, în special prin afecţiuni miocardice şi accidente vasculare cerebrale. După toate estimările, aceste două afecţiuni vor rămâne şi pe viitor principalele cauze de deces.
Rata de decese în Dolj, mai mare decât la nivel naţional
Rata deceselor pe ţară este de 548 de decese la 100 de mii de locuitori. În Dolj sunt, în schimb, 654 de decese la 100 de mii de locuitori. În aceste condiţii, medicii avertizează că factorii de risc cei mai importanţi în apariţia bolilor de inimă şi a accidentului vascular cerebral sunt dieta nesănătoasă, lipsa de activitate fizică şi consumul de tutun. Aceştia sunt responsabili pentru aproximativ 80% dintre afecţiunile coronariene şi cerebrovasculare.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), există peste 300 de factori asociaţi cu bolile cardiovasculare şi accidentul vascular cerebral, iar factorii de risc pentru bolile cardiovasculare afectează în prezent oamenii din întreaga lume.
Contrar unei convingeri generale potrivit căreia afectează în special bărbaţii din ţările dezvoltate, peste 80% din decesele produse de bolile cardiovasculare au loc în ţări cu un nivel mediu şi scăzut de viaţă, aproape în mod egal în rândul bărbaţilor şi al femeilor. O treime din numărul total de decese la nivel mondial este cauzată de bolile cardiovasculare. Mai mult, bolile cardiovasculare sunt responsabile de mai multe decese în lume decât cancerul, insuficienţa respiratorie cronică şi diabetul zaharat cumulate.
