Ştim deocamdată câteva lucruri de notorietate: actuala preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aspiră în calitatea de candidat al PPE, din partea CDU (desemnată la Congresul de la Bucureşti cu 400 de voturi favorabile din… 801 delegaţi cu drept de vot) la un nou mandat. Premergător alegerilor europarlamentare, din luna iunie a.c., anchetatorii din cadrul Parchetului European (EPPO) condus de Laura Codruşa Koveşi au preluat de la Parchetul din Liege o anchetă care o vizează pe Ursula von der Leyen, în legătură cu negocierile privind achiziţionarea de vaccinuri împotriva Covid-19, purtate cu CEO-ul Pfizer, şi asta anunţă „Politico”. Comisia Europeană a coordonat campania de achiziţionare de vaccinuri, încheind contracte de cumpărare în avans cu mai mulţi producători. Deocamdată nimeni nu a fost pus sub acuzare, deşi în legătură cu „afacerea mesajelor SMS”, numită „PfizerGate”, schimbate în privat, în timpul negocierilor legate de achiziţionarea de vaccinuri, se discută de mai multă vreme. Că Ursula von der Leyen a apelat la un jet privat, pentru deplasările efectuate la Strassbourg, de la Bruxelles, de 20 de ori, în anul trecut, mai mult decât toţi ceilalţi 27 de comisari europeni, în desconsiderarea codului de conduită, e o bagatelă. Dar nu tot aşa stau lucrurile în legătură cu un alt reproş: recent o duzină de europarlamentari, din 4 grupuri politice, şi pe lângă aceştia Josep Borrell, şeful diplomaţiei UE, comisarii Thierry Breton, Paulo Gentiloni şi Nicolas Schmidt au cerut explicaţii la numirea europarlamentarului german (PPE) Marcus Pieper, pe 31 ianuarie, de Comisia Europeană pe postul de responsabil pentru întreprinderile mici şi mijlocii “bine plătit” deşi ceilalţi 2 candidaţi (unul ceh, celălalt suedez) ajunşi în etapa finală a procedurii de recrutare obţinuseră evaluări mai bune. Marcus Pieper nu şi-a preluat noul rol. Aşadar, investigaţia a fost deschisă iniţial de autorităţile judiciare belgiene din Liege, la 5 aprilie 2023, după o plângere a unui lobbyst local, Frederic Baldan, căruia i s-au alăturat ulterior guvernele de la Budapesta şi Varşovia, „oile negre” ale Bruxelles-ului. După victoria partidelor pro-UE, de la Varşovia, Donald Tusk –actualmente prim-ministru- a retras plângerea. Ungaria şi Polonia erau trimise în judecată de Pfizer pentru neplata dozelor însuşite şi instanţa de la Bruxelles urma să se pronunţe pe fond. De schimbul de mesaje SMS, menţionate, între Von der Leyen şi şeful Pfizer, Albert Bourla, s-a interesat şi New York Times, dar în zadar, fiindcă n-a putut obţine o copie a mesajelor. Acuzaţiile care o vizează pe Ursula von der Leyen menţionează „interferenţa în funcţii publice, distrugerea de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese”. Acum ancheta se află la Parchetul European, care nu este un organism comunitar, ci unul de cooperare consolidată, nerecunoscut de toate ţările membre UE. De pildă, nici Polonia şi nici Ungaria nu-l recunosc. Polonia s-ar putea alinia totuşi ţărilor „cumsecade”. Soţul Ursulei von der Leyen, Heiko von der Leyen, devenit brusc director al Orgenesis, companie cu rol important în campania de vaccinare a demisionat, după ce în 2022 Comisia Europeană a acordat sub formă de granturi suma de 320 mil. euro către Orgenesis. „Politico” aminteşte că EPPO desfăşoară anchete paneuropene privind infracţiunile financiare şi teoretic ar putea confisca telefoanele şi alte documente relevante, atât din birourile Comisiei Europene, cât şi din alte ţări. Se mai spune, în presa europeană, că Ursula von der Leyen ar fi organizat personal mega-acordul pentru 1,8 miliarde doze vaccin BioNtech, pentru… 35 de miliarde euro. Potrivit controlorilor Curţii de Conturi europene regulile nu ar fi fost pe deplin respectate. În fine, cum nu iese fum fără foc, ceva legat de transparenţă nu pare în regulă deplină. Oponenţii politici ai Ursulei von der Leyen consideră că ţin în mână o grenadă cu cuiul netras. Calmă, în toate împrejurările, afişând mereu un zâmbet molipsitor, actuala preşedintă a Comisiei Europene nu pare deloc impacientată şi s-a abţinut până acum de la orice comentariu. Dar, cu siguranţă într-o zi va trebui să spună ce are de spus. Procurorul general EPPO, Codruţa Koveşi, a fost numită de Comisia Europeană în urma negocierilor cu Parlamentul European. Toată povestea nu pare deloc simpatică, dar depinde de pe care mal o priveşti.
