Nu puţine ţări europene îl stimulează pe Volodimir Zelenski să continue lupta pe termen nelimitat, a spus pentru Fox News vicepreşedintele american J.D. Vance. „Zelenski(…) pleacă în Europa, iar mulţi dintre prietenii noştri europeni îl umflă. Ei spun: eşti un luptător pentru libertate, trebuie să lupţi pentru totdeauna”. Reţineţi: afirmaţia aparţine vicepreşedintelui SUA. La întâlnirea de urgenţă de la Londra, convocată de premierul britanic, de acum câteva zile, unde au fost prezenţi liderii Germaniei, Danemarcei, Spaniei, Italiei, Ţărilor de Jos, Norvegiei, Poloniei, României, Finlandei, Franţei, Cehiei, Suediei, precum şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa şi secretarul general NATO, Mark Rutte, s-au discutat mai multe strategii imediate, inclusiv „un armistiţiu de o lună” şi luarea în considerare de trimiterea de trupe. Asta într-un moment în care preşedintele american Donald Trump, acum furios, ar putea abandona Ucraina, lăsând-o în voia Rusiei. Scena de vineri, din Biroul Oval, continuă să fie pe larg comentată. Donald Trump şi vicepreşedintele său J.D. Vance au fost duri cu Zelenski, în faţa camerelor de televiziune, pentru că a îndrăznit să ceară mai multe garanţii de securitate din partea SUA, ca parte a unui acord care oferea companiilor americane acces la minereurile Ucrainei, pământurilor rare, gazelor şi petrolului. Nu s-a semnat, după cum se ştie, nici un acord, Zelenski părăsind Washingtonul cu mâinile goale. Şi asta n-a fost tot, fiindcă Donald Trump le-a spus reporterilor, dar a scris şi pe Truth Social, că Zelenski este bine-venit doar dacă va fi dispus să facă pace cu Rusia. „Vrem pace. Nu căutăm un partener care să ia un angajament ferm şi apoi să nu se conformeze, pentru că simte că are aripi. Asta am văzut venind. Vrea să lupte. Să lupte. Nu mă angajez într-un proces fără sfârşit”. Acum se desluşesc mai bine intenţiile nedivulgate ale lui Emmanuel Macron şi Keir Starmer, în vizitele lor la Casa Albă de săptămâna trecută: doreau să obţină angajamentul lui Donald Trump pentru o „plasă de siguranţă” militară în Ucraina şi susţinerea propunerii de a desfăşura trupe franceze şi britanice în vederea menţinerii păcii. Cine mai joacă cinstit? Potrivit BBC, britanicii doreau „acoperire aeriană” americană pentru trupele lor, şi continuarea războiului prin procură. Europa se vede consternată de faptul că Donald Trump discută cu Vladimir Putin fără reprezentanţii ei. Un paradox: Donald Trump îi lăudase pe Starmer şi Macron, numind Marea Britanie „o ţară cu o relaţie specială”, iar Franţa „cel mai vechi aliat”. S-a mai întâmplat ceva şi ştirea explozivă a fost dată de New York Times. SUA s-a opus definirii Rusiei drept agresor în declaraţia G7, acuzând Kievul că a început războiul. Uimiţi de apropierea SUA de Rusia în privinţa Ucrainei, liderii europeni au căutat un teren comun, speriaţi de posibilitatea retragerii a peste 20.000 de militari americani din Europa. Scăderea amprentei militare a SUA în Europa nu este un semn bun. Într-un asemenea context Ursula von der Leyen a anunţat un plan cuprinzător privind reînarmarea Europei, care presupune mobilizarea până la 800 miliarde euro, pentru a-şi asigura apărarea şi pentru a ajuta Ucraina. Confirmând suspendarea ajutorului militar american, prin Polonia, şi posibila eliminare a unor sancţiuni americane împotriva Rusiei, premierul Donald Tusk a vorbit despre „cea mai mare provocare din ultimele decenii”. Marco Rubio, şeful diplomaţiei americane, a dezvăluit într-un interviu pentru CNN, după cele petrecute în Biroul Oval, că un ministru de Externe european i-a spus că „planul lor” este să continue războiul din Ucraina încă un an, în speranţa că în cele din urmă „va slăbi Rusia” şi Moscova „va cerşi pacea”. Pe măsură ce sprijinul Washingtonului pentru Kiev scade, Bruxelles-ul devine mai radicalizat. Ca un fapt oarecum picant, Elon Musk, şeful Departamentului de eficienţă guvernamentală (DOGE), a scris pe reţeaua de socializare X: „Zelenski nu se străduie pentru soluţionarea conflictului, ci pentru un război pentru totdeauna, pentru că îşi pierde lumina reflectoarelor pe scena internaţională, de îndată ce pacea este atinsă”.
