În Cipru s-a derulat ieri al doilea tur al alegerilor prezidenţiale câştigate de fostul preşedinte conservator Nicos Anastasiades. În vârstă de 71 de ani, el s-a impus şi la primul tur, iar acum l-a avut ca adversar pe candidatul stângii, Stavros Malas. Nicos Anastasiades rămâne deci preşedinte al Republicii Cipru şi se va vedea confruntat cu multe probleme mai vechi şi mai noi într-un context de economie fragilă şi de impas privind reunificarea insulei. Cipru, membră a Uniunii europene şi a zonei euro, nu îşi exercită autoritatea decât pe două treimi din teritoriu, în partea sudică, unde locuiesc ciprioţii greci. Partea de nord este administrată de Ankara, cu ajutorul a 40.000 de soldaţi turci, deşi comunitatea internaţională nu a recunoscut această aşa-zisă „Republică turcă a Ciprului de Nord”. Pe agenda noului şef al statului se va afla relansarea negocierilor privind reunificarea insulei. Greu de spus însă dacă pe acest teren se poate debloca ceva înainte de scrutinul prezidenţial din Turcia din 2019. O altă problemă este şomajul, destul de ridicat, 11 la sută, în ciuda unui sector turistic care merge foarte bine. După grava criză financiară din 2013, Republica Cipru a reuşit, cu ajutorul Uniunii Europene, o redresare destul de rapidă. Deşi tinerii nu prea au încredere în viitorul ţării şi nici în clasa politică şi preferă să plece în număr ridicat. Guvernul care îşi încheie mandatul a mai avut o iniţiativă spectaculoasă, crearea aşa-numitului „Golden Passeport”, pentru atragerea averilor şi capitalurilor străine. Ruşii au răspuns masiv acestei invitaţii. Le Monde arată că la Limmasol s-au instalat zeci de mii de ruşi iar sectorul construcţiilor este în plină expansiune.
