Despre locuitorii comunei Cetate din sud-vestul Doljului se pot spune multe şi la locul lor. Acum, când trecerea spre noul an se face în ritm tot mai alert, localnicii par să ţină pasul cu schimbările pe care societatea, în ansamblul său, le aşează ca pe o provocare. Durând de secole la hotarul fluviului albastru, cu aplecare spre pământul roditor a toate cele necesare, cei din Cetate găsesc răgazul să sporovăiască la căldura sobei, să închine un pahar limpede cu samatocul ajuns la maturitate şi să dezmierde aerul geros de iarnă cu fumul grătarelor de cumetrie.
Peste destinele celor peste 5.000 de suflete din comuna Cetate se ridică vălul unui nou an. Şi nu oricum, ci cu bucuria că precedentul a fost foarte bun. La câmp, bucatele au fost pe măsura muncii depuse, deşi lipsa de precipitaţii a jucat feste marilor fermieri de aici; păsările au dat randamentul scontat; animalele au fost în număr suficient încât, de sărbători, kilogramul de carne de porc în viu se vindea în târgul de săptămână din Cetate cu 5 lei. Că lucrurile nu sunt încremenite ne-o arată prefacerile edilitare din localitate. Locuri de joacă moderne, străzi asfaltate, beneficiile introducerii apei potabile, serviciul de salubritate şi, nu în ultimul rând, mândria că echipa A.S. Tractorul Cetate este cap de afiş în Liga a IV-a, Seniori, sezonul 2015-2016. Aceasta din urmă, cu 16 meciuri disputate, dintre care 12 victorii, 3 egaluri şi o singură înfrângere, este în topul clasamentului cu 39 p., cu 3 mai multe decât următoarea clasată, A.C.S. Viitorul Cârcea.
Modernizarea este condiţia de a exista în aceste vremuri
Conducerea comunei Cetate a înţeles că doar prin investiţii în infrastructura locală poate ţine pasul cu dinamica transformărilor cotidiene. Aparent, ar fi fost o muncă asiduă, însă experienţa şi flerul unui primar precum Marin Duţă au fost suficiente pentru a da comunei aura de vitalitate mult râvnită de toate cele din împrejurimi. O muncă de echipă, cum îi place primarului să spună, fără de care investiţii absolut fireşti în economia unei localităţi rurale nu erau posibile. Beneficiind de un extravilan ce depăşeşte 6.000 de hectare, teren arabil cu un cernoziom de cea mai bună calitate şi de o pânză freatică la circa 10 m adâncime, agricultura de aici este motivul fundamental pentru care localnicii o duc mai bine. Nu lipsesc nici spaţiile comerciale, farmaciile, unitatea medico-socială dotată cu un sistem de încălzire solară, locurile de joacă.
TIR-urile, mai dese decât autoturismele persoanele
De la intrarea în comună dinspre Mehedinţi, care, ieri, a dat ceva bătăi de cap şoferilor şi până la ieşirea din satul Hunia, strada principală a localităţii este animată în orice moment de zecile de TIR-uri care tranzitează spre Balcani. Cu ceva vechime, de la inaugurarea din 2009, când C.N.A.D.N.R. a semnat recepţia lucrărilor de reabilitare a DN56A ce leagă Şimian de Maglavit, drumul este, încă, în stare bună de funcţionare, cu o singură excepţie de care autorităţile naţionale au fost înştiinţate în mod repetat.
La ceas de iarnă
Maiestuosul brad înălţat în faţa Primăriei Cetate a găzduit la poalele lui sutele de oameni ce au dorit să închine un pahar cu şampanie oferit de edil în cinstea Noului An. Focul de artificii a durat suficient încât să ridice măcar câteva din ridurile frunţilor blagoslovite cu truda de peste an. Încă de la orele amiezii, în ajunul Noului An, gospodinele puteau fi văzute tot trecând gardul de la una la alta, pentru un sfat, un împrumut de ingrediente şi chiar pentru a-şi lăuda creaţiile culinare. Sub bolţile altădată înverzite din mijlocul curţilor, acum, la ceas de iarnă, doar micile patrupede, paznici de nădejde, se mai vedeau pe bătătură. Apa era îngheţată în instalaţiile de la exterior, la ce ne-am fi aşteptat cu – 15 grade Celsius?!
Tineretul nu uită de unde a plecat
Printre atâtea lucruri care uimesc plăcut pe oricine păşeşte prin Cetate, unul este de domeniul evidenţei. Zecile de autoturisme din Occident, inclusiv cele cu volan pe dreapta au împânzit străzile comunei. Nu e de ici, de colo, să vezi bolizi puternici la volanul cărora sunt adolescenţii de aici şi cei mai mari, cu vechime în munca de peste graniţă. Şi infuzia de vitalitate nu se opreşte aici. Noi case sunt ridicate mai peste tot. Nu atât de multe ca în anii când „economia duduia”, dar atât cât să-i facă pe cei tineri demni că locurile natale merită „recâştigate”, că tot e de bon-ton exprimarea.
Peisaj mirific sau când natura binecuvântează
Din centrul localităţii Cetate, la capătul unui drum asfaltic care duce către malul Dunării se găseşte casa de creaţie literară amenajată în una dintre clădirile administrative ale fostului port, în prezent numit „Port Cultural Cetate” din iniţiativa şi prin grija cunoscutului poet şi revoluţionar Mircea Dinescu. Plaja Dunării, întinsă pe aproximativ 3 km, şerpuită după cursul Dunării, oferind turiştilor atât nisipul curat şi fierbinte scăldat de valurile bătrânului fluviu, cât şi umbra plăcută, răcoroasă a pădurii de plopi situate în imediata vecinătate a plajei. De menţionat că mare parte din foştii locuitori ai comunei preferă să-şi petreacă vacanţele sau scurtele concedii în sezonul estival făcând băi de soare, nisip sau apă, odihnindu-se pe plaja Dunării ori pescuind, practicând sporturile specifice (volei sau tenis, fotbal), ori plimbându-se pe cărările liniştite ale pădurii de plopi.
