La trei zile după deschiderea completă a pieţei muncii în Germania pentru bulgari şi români, Angela Merkel şi partenerii social-democraţi au ţinut să calmeze polemica declanşată de conservatorii bavarezi pe această temă. Miercuri, guvernul de coaliţie al cancelarului Merkel se va reuni pentru prima dată în noul an, pentru a examina posibilele măsuri mai severe la supoziţiile fraudei privind imigrarea. Într-o declaraţie făcută sâmbătă, 4 ianuarie, pentru «Bild», vicecancelarul Sigmar Gabriel a estimat că „nu trebuie luate măsuri de discriminarea împotriva bulgarilor şi românilor dar, de asemenea, nu trebuie ignorate problemele provocate în unele mari oraşe germane de imigrarea săracilor”. El a mai adăugat că unele declaraţii au scopuri electorale, în acest an conservatorii bavarezi (CSU) având prevăzute alegeri în această regiune bogată din sudul Germaniei, după cum în luna mai sunt prevăzute alegeri europarlamentare. Conservatorii bavarezi doresc crearea unei bariere în calea imigrării cetăţenilor săraci din Europa Centrală şi de Est, acuzaţi fiind imigranţii profitori. Ca răspuns, comisarul european pentru Ocuparea Forţei de Muncă, maghiarul Laszlo Andor, a avertizat asupra tuturor formelor de isterie în această dezbatere, solicitând apărarea absolută a drepturilor fundamentale privind libera circulaţie într-un interviu acordat cotidianului „Die Welt”. Începând de miercuri, românii şi bulgarii pot munci în statele membre ale Uniunii Europene, la şapte ani după integrarea ţărilor lor în UE, fiind ridicate ultimele restricţii în 9 ţări: Germania, Austria, Belgia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Luxemburg, Malta şi Olanda. Ei au avut acces din 2008, dar în limita a 150 de meserii în care existau dificultăţi de recrutare, fiind necesară solicitarea unui permis de muncă. De la căderea comunismului, milioane de români şi bulgari au emigrat în ţări precum Spania şi Franţa, Italia şi Marea Britanie, recrutaţi fiind, de asemenea, foarte mulţi medici şi personal auxiliar.
