CSM, condusă în premieră de un procuror: Oana Schmidt Hăineală

0
321
Oana Schmidt Hăineală

Procurorul Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă, ieri, în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ea fiind până în prezent vicepreşedinte al instituţiei. Hăineală a fost aleasă cu zece voturi, în timp ce contracandidatul ei, judecătorul Mircea Aron, membru în Consiliu din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost votat de opt membri. Cei doi şi-au depus candidaturile ieri dimineaţă, cu câteva ore înaintea începerii şedinţei CSM, şi, imediat, pe site-ul acestei instituţii au şi fost publicate proiectele pe baza cărora urmau să se înfrunte. Hăineală este primul procuror care devine preşedinte al CSM. Pentru funcţia de vicepreşedinte singura intrata in cursa a fost judecătoarea Alina Ghica, până ieri preşedintele CSM, insa canditatura acesteia a fost respinsa. In aceste conditii membrii in plenul CSM s-a iscat o discutie aprinsa insa unii membrii sustinand ca alegerile ar trebui anulate, iar altii ca doar votul pentru vicepresedinte ar trebui reluat. Daca se va merge pe a doua varianta, judecatorul Cristi Danileţ a anuntat deja ca intentionează sa candideze pentru postul de vicepreşedinte . Surse din magistratură susţineau încă înainte de şedinţa de ieri că anul acesta cele două magistrate, care anul trecut au candidat cu un proiect comun, vor să facă rocada, astfel ca Hăineală să preia conducerea, iar Ghica să-i fie vicepreşedinte.

Prezent la şedinţa CSM, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că astăzi, în România, un magistrat nu este independent numai dacă nu vrea el. Preşedintele a remarcat faptul că în ultimii doi ani rapoartele MCV s-au îmbunătăţit şi au indicat progrese ale justiţiei din România, de unde şi schimbarea sa de atitudine şi de discurs faţă de situaţia din justiţie de acum 3-5 ani.  „Faptul că într-un moment de turbulenţe politice extraordinare – iulie-august 2012 – principalele instituţii ale statului au rămas în picioare, îmi creează satisfacţia că ceva s-a întâmplat în justiţie, şi acest ceva înseamnă independenţa în justiţie”, a spus Traian Băsescu. Totuşi, a continuat acesta, „riscul de paşi înapoi e posibil, însă eu sper că nimeni, cel puţin din justiţie, nu e dispus să facă paşi înapoi în ceea ce priveşte procesul de independenţă, dar şi de eficienţă în justiţie”. În acest context, preşedintele şi-a exprimat opinia că raportul MCV pe care Comisia Europeană îl va prezenta la sfârşitul lunii ianuarie va sancţiona Parlamentul pentru situaţiile în care a fost „abuziv” privind permiterea cercetării penale a unor parlamentari: „Părerea mea este că raportul MCV de la sfârşitul lui ianuarie va sancţiona Parlamentul pentru asta. Pentru că aici pare a fi vulnerabilitatea noastră, în înţelegerea funcţionării justiţiei şi pentru oamenii politici”. În opinia şefului statului, parlamentarii nu trebuie să oprească ancheta procurorilor şi trimiterea în judecată, unde cei vizaţi au şi şansa de a-şi dovedi nevinovăţia. Preşedintele a susţinut că nimeni nu va negocia independenţa justiţiei „de dragul păcii politice” şi a adăugat: „Mai bine război decât justiţie neindependentă”. „E şi un moment dificil, pentru că e o expectativă aşa, oare ce se va întâmpla. Nu se va întâmpla nimic din punct de vedere al justiţiei. Nimeni nu va negocia independenţa judecătorilor de dragul păcii politice”, i-a asigurat Băsescu pe membrii CSM.

Ameninţările la adresa independenţei justiţiei au fost, în 2012, mai vizibile ca oricând, ceea ce înseamnă că este nevoie de un Consiliu Superior al Magistraturii mai puternic decât oricând, a declarat ieri, la şedinţă, preşedintele CSM, Alina Ghica, la prezentarea raportului de activitate al instituţiei pe anul trecut. Aceasta a subliniat că, în contextul unor declaraţii din sfera politică de natură a aduce atingere independenţei justiţiei, CSM a avut reacţii ferme, de la apărarea reputaţiei magistraţilor până la situaţii de sesizare a Curţii Constituţionale. Alina Ghica a adăugat că în 2012 au fost aplicate sancţiuni disuasive în cazul unor magistraţi, inclusiv în cazul unui membru al CSM suspectat de fapte de natură penală.