Postul Sântămăriei Mari la români

0
17

Din 1 până pe 14 august, Biserica Ortodoxă a rânduit Postul Adormirii Maicii Domnului – popular, al Sântămăriei Mari. După această perioadă, pe 15 august, credincioşii cinstesc mutarea la cer a Fecioarei Maria. Postul Sântămăriei – considerat la fel de sever ca cel al Paştelui – reprezintă nu numai o înfrânare de la mâncare şi băutură, ci şi un timp al pocăinţei, al iertării şi al iubirii aproapelui. Peste an, există cinci mari sărbători închinate Fecioarei Maria: Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Soborul Maicii Domnului (26 decembrie), Bunavestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august).

Fără dedulciri şi pofte!

Creştinii ortodocşi au intrat, de la începutul lunii, într-o perioadă de post ce ţine până în ziua de 15 august când se prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului. Postul Sântămăriei Mari sau postul lui August, cum mai este numit de popor, se ţine în cinstea Născătoarei de Dumnezeu, care, înainte de Adormire, a petrecut în neîncetată rugăciune şi ajunare.

Despre această perioadă se mai spune că este ruptă din Postul Mare, care la început ţinea nouă săptămâni, dar, pentru că oamenii ieşeau prea slăbiţi din iarnă, Biserica a hotărât să-l scurteze cu 14 zile, mutându-le în vară, când este belşug de fructe şi legume. De aceea, pentru credincioşii care respectă toate canoanele bisericeşti, postul Sfintei Marii este considerat la fel de sever ca postul de dinaintea Învierii Domnului. Nu se consumă produse din carne, lapte şi ouă, chiar nici ulei vegetal în afară de sâmbăta şi duminica. Doar în ziua de 6 august, când toată creştinătatea trăieşte bucuria marii sărbători a Schimbări la Faţă a Domnului, se permite consumul de peşte şi vin. Biserica mai recomandă credincioşilor înfrânarea plăcerilor şi desfătărilor trupeşti, iar nunţile sunt interzise cu desăvârşire în această perioadă, precum şi în celelalte posturi.

Tradiţii din bătrâni

Legat de postul Adormirii Maicii Domnului există câteva tradiţii populare care se păstrează din moşi-strămoşi. Se spune că, pentru sănătate şi noroc, se posteşte în cele două zile obişnuite ale săptămânii, miercurea şi vinerea. Pentru duşmani, însă, se posteşte numai sâmbăta şi duminica, dar este mare păcat. În vechime, cei care aveau duşmani de moarte posteau marţea laolaltă cu toate animalele din curte. Conform tradiţiei, nu aveau voie să mănânce „nici mâţă, nici vită, nici om”.

Dintre toate posturile de peste an, cel care ţine cu credinţă postul Maicii Domnului şi se roagă are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă. Se începe în ziua de luni, în care nu se mănâncă nimic până a doua zi dimineaţa, când se gustă o bucăţică de pâine şi se bea apă. Omul nu trebuie să se sature. În tot acest timp, candela sau o lumânare trebuie să fie aprinsă. În a doua săptămână se porneşte de marţi, în a treia de miercuri şi tot aşa timp de şase săptămâni, până când se ajunge la duminică şi, atunci, omul e mântuit.