Munca nedeclarată are efecte negative pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, atât pentru individ, cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat, existând o relaţie interdependentă între plata contribuţiilor sociale şi impozitelor şi accesul la drepturile de asigurări sociale şi alte măsuri de protecţie socială. Pornind de la cerinţele legislative, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj a desfăşurat şi desfăşoară acţiuni de combatere a muncii „la negru”, în parteneriat cu alte instituţii ale statului.
Consecinţele muncii nedeclarate se reflectă negativ şi în economie, prin distorsionarea mediului concurenţial. Astfel, angajatorii care utilizează muncă nedeclarată au mai puţine obligaţii financiare, aflându-se, prin urmare, în concurenţă neloială cu cei care sunt în legalitate. Acest fenomen nu se poate manifesta decât prin implicarea celor două părţi – angajator şi salariat. Conform analizelor efectuate de-a lungul timpului, principala cauză a perpetuării fenomenului îl constituie avantajul financiar imediat, obţinut atât de către persoana care prestează munca, cât şi de către angajator, prin sustragerea de la plata impozitelor şi contribuţiilor sociale. Având în vedere nocivitatea extremă a acestui fenomen, prin prisma consecinţelor sociale şi economice pe care le produce, Inspecţia Muncii contribuie la combaterea muncii nedeclarate, atât prin organizarea de acţiuni de control, cât şi prin desfăşurarea unor acţiuni de informare şi conştientizare, cu privire la intrarea în legalitate.
Trend descrescător
Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj desfăşoară acţiuni intense de combatere a acestul flagel, ce au ca menire să prevină neconformarea şi să încurajeze respectarea legislaţiei din domeniu. Aspectele ce intră sub incidenţa muncii subdeclarate şi/sau nedeclarate sunt verificate de către inspectorii de specialitate. În primul semestru al acestui an , au fost efectuate aproximativ 900 de cpntroale, ce au vizat depistarea şi combaterea muncii „la negru”, fiind descoperite 111 persoane care nu aveau încheiate Contracte colective de muncă (CIM) la opt angajatori. Dintre cei depistaţi că utilizau salariaţi fără forme legale de angajare, şase au fost sancţionaţi cu amenzi în cunatum de 100.000 de lei, iar pentru ceilalţi doi s-a făcut propunere de cercetare penală, în baza art. 264, alin. 4 din Codul Muncii. Comparativ cu perioadele de referinţă din anii trecuţi, se observă o scădere importanţă în ceea ce priveşte cazurile nelegale. Astfel, pe primul semestru din 2015, au fost depistate 114 persoane fără CIM, iar în 2017 au fost 111. De asemenea, la angajatori , în urmă cu doi ani au fost depistaţi 19, acum fiind opt. În ceea ce priveşte infracţiunile, în 2015 au fost înregistrate şapte, în timp ce, pe primele şase luni din anul curent au fost două.
Acţiuni ţintite
Concomitent cu acţiunile de control ITM Dolj a organizat şi şase întîlniri de informare, îndrumare şi evaluare, la care au participat cca. 60 de reprezentanţi ai entităţilor ce desfăşoară acţiuni, cu prelevanţă în munca neînregistrată în domenii cum ar fi construcţii, alimentaţie publică, agricultură, industria textilă, micul comerţ, etc. , şi peste 190 de persoane (elevi, studenţi, cetăţeni cu nivel de educaţie scăzut). Acţiunile vor continua, controlul fiind efectuat împreună cu specialiştii Direcţiei Regionale Antifraudă Tg.Jiu. „Desfăşurate sub egida Inspecţiei Muncii şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, colaborarea dintre ITM Dolj şi Direcţia Regională Antifraudă Tg. Jiu se va concretiza în acţiuni de control ţintite, pentru identificarea şi sancţionarea persoanelor responsabile de desfăşurarea de activităţi economice fără respectarea prevederilor legale în materie financiar – fiscală şi de legislaţia muncii, şi în acţiuni de informare a angajatorilor şi angajaţilor, inclusiv asigurarea prezenţei în zonele cu risc fiscal identificate şi monitorizarea activităţilor”, a precizat Cătălin Mohora, inspector şef al ITM Dolj.
