Piaţa deşeurilor de ambalaje, spre o nouă reglementare

0
315

deseuri 2Ordonanţa de urgenţă aprobată la 29 iunie a.c. modifică şi completează Legea 249/2015, care vizează administrarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje, astfel încât să permită remedierea rapidă a situaţiei existente, respectiv înlăturarea unor situaţii care ar putea bloca piaţa deşeurilor de ambalaje, reducerea impactului financiar negativ asupra operatorilor economici afectaţi şi o mai bună performanţă de valorificare a deşeurilor din ambalaje. Totuşi, ţara noastră nu reuşeşte să colecteze cele minimum 4 kg/locuitor, cât este normativul european. Cum, în Craiova, nu se strâng, anual, mai mult de 10 tone; până la cele 10,7 tone impuse de UE, mai e cale lungă.

          Noua reglementare aduce clarificări cu privire la opţiunea pe care o au operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje şi produse ambalate, pentru a-şi putea îndeplini obiectivele de reciclare, atât în mod individual, cât şi prin intermediul organizaţiilor de transfer de responsabilitate. Concret, potrivit actului normativ aprobat, producătorii de produse ambalate au posibilitatea de a-şi îndeplini ţintele, atât prin intermediul unor operatori economici specializaţi (de tipul organizaţiilor de transfer de responsabilitate), cât şi prin eforturi individuale, în parteneriate de anvergură mai mică, atât cu alţi operatori economici, cât şi cu autorităţi publice locale, instituţii de învăţământ, ONG-uri, alţi parteneri comunitari.deseuri

Un nou organism de control

          Alte măsuri prevăd constituirea Comisiei de autorizare pentru înfiinţarea şi autorizarea operatorilor specalizaţi pentru preluarea responsabilităţii gestionării deşeurilor de ambalaje, clarificări cu privire la condiţiile şi termenele în care poate fi anulată licenţa de operare acordată operatorilor economici tip OTR, respectiv la ce reprezintă de fapt „2 ani consecutivi de la momentul constatării că aceştia nu-şi îndeplinesc obiectivele stabilite”, pentru a nu mai duce la interpretări personale, la incertitudini şi la incapacitatea autorităţilor de control de a pune în aplicare corect sancţiuni.

          Măsurile prevăzute în ordonanţa de urgenţă vor avea efecte pozitive asupra mediului pe termen mediu şi lung, contribuind la reducerea cantităţilor de deşeuri generate, precum şi la creşterea capacităţilor de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, în vederea atingerii obiectivelor de valorificare pe fluxurile de deşeuri, asumate de România faţă de Uniunea Europeană.

Nu se reuşeşte atingere obiectivelor

          În prezent, pe piaţa românească, conform Administraţiei Fondului pentru Mediu, funcţionează aproximativ 25.000 de producători şi 10 OTR (organizaţii de transfer de responsabilitate). Aproximativ 50% din producători au transferat integral către OTR-uri responsabilitatea valorificarii ambalajelor puse pe piaţă, aceste OTR-uri nu au reuşit atingerea obiectivelor de valorificare, fapt care a condus la ratarea obiectivelor de către producătorii de produse ambalate.

          Măsurile adoptate contribuie la realizarea obiectivelor de reciclare şi valorificare impuse prin Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind ambalajele şi deşeurile provenite din ambalaje, precum şi la evitarea unui potenţial infringement. De asemenea, se vizează stimularea investiţiilor în domeniul colectării selective, staţiilor de sortare şi tratare, capacităţilor de colectare şi valorificare, precum şi implicarea unei categorii mai mari de operatori economici în gestionarea fluxurilor de deşeuri valorificabile, având efecte durabile de protecţie a mediului, protejarea sănătăţii populaţiei şi diminuarea risipei de resurse reprezentate de materialele utile care pot fi recuperate din deseurile de ambalaje.deseuri 1

Avem o normă de 4 kg/locuitor de deşeuri electrice şi electronice

          Producătorii europeni de electronice şi electrocasnice, prin intermediul Asociaţiei Române pentru Reciclare RoRec au organizat la mijlocul lunii septembrie prima colectare din anul 2015 a deşeurile electrice şi electronice. Dacă în 2014 s-au strâns 10 tone, în 2015 se speră la mai mult. Dar rezultatele au fost asemănătoare. Totuşi, cum populaţia Craiovei este de 269.500 locuitori, ar fi nevoie să reciclăm 1.078 tone în acest an, dacă trebuie să respectăm norma impusă de 4 kg per locuitor.

          Standardele europene privind colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor electrice, respectiv de a colecta anual 4 kg DEEE per locuitor sunt greu de realizat în România. Puterea de cumpărare spune totul. Fiind una dintre cele mai mici din UE nu permite populaţiei să reînnoiască aparatura electrocasnică atât de repede pe cât şi-ar dori producătorii de profil. Presiunea pusă prin aşa-numitele cote de deşeuri provine, în realitate, de la lobby-ul marilor furnizori de produse electronice şi electrocasnice. Stimularea de a cumpăra noi produse de uz casnic este făcută, fie prin sisteme de creditare, fie prin bonificaţii la achiziţie, fie prin tombole cu premii.

Tot consumatorul va plăti

          Impunerea penalităţii de 2 lei/kg de deşeu emis pentru producători nu rezolvă problema colectării selective şi a reciclării, dar nici problema infrigementului. Producătorii vor plăti această penalitate, o vor transfera în preţul produsului, iar consumatorul va suporta consecinţele. Rămâne de stabilit cine va face însă colectarea selectivă şi reciclarea, deoarece OTR-uri din prezent au o capacitate de colectare ce acoperă mai puţin de foarte puţin din industria locală de bunuri de larg consum. Companiile de reciclare spun că, în România, de fapt, se reciclează cantităţi mult mai mari decât cele înregistrate oficial, dar nu există un mecanism prin care toate informaţiile privind cantităţile reciclate să fie centralizate şi prin care să se stabilească trasabilitatea deşeurilor.deseuri 3

Valoarea deşeurilor reciclabile, jumătate de miliard de euro

          Calculele realizate de Administraţia Fondului pentru Mediu arată că un român produce, în medie, 270 kg de deşeuri anual, din care aproxi­mativ 45 de kg de deşeuri reciclabile. Asta înseamnă aproximativ 900.000 tone de deşeuri reciclabile, la care se mai adaugă aproximativ 20.000 to de deşeuri produse de turişti sau persoane în tranzit, şi alte 180.000 to reprezentând diferenţa între importuri şi exporturi de ambalaje reciclabile. Adică un volum anual de 1,1 milioane de tone de deşeuri reciclabile. Evaluarea brută a acestei pieţe la valoarea de 0,65 lei/kg deşeuri din ambalaje, valoare pretinsă de OTR-uri pentru preluarea responsabilităţii producătorilor, arată că valoarea totală a pieţei deşeurilor de ambalaje se ridică la 715 milioane lei (aproximativ 160 milioane de euro). O piaţă cu o valoare relativ mică şi insuficient reglementată, fapt ce explică de ce nu sunt multe iniţiative de înfiinţare a unui număr mai mare de OTR-uri. Calculată la 2 lei/kg, valoarea deşeurilor reciclabile se ridică la aproape jumătate de miliard de euro, sumă maximă ce ar putea fi colectată de AFM de la producători.