Directiva Nitraţi pune specialiştii cu burta pe carte

0
411

Timp de o lună, specialişti din instituţiile naţionale, regionale şi judeţene, implicate în aplicarea Programului de acţiune pentru implementarea Directivei Nitraţi în România, sunt instruiţi în unsprezece oraşe din ţară, respectiv Bucureşti, Piteşti, Craiova, Târgu Jiu, Timişoara, Oradea, Cluj, Târgu Mureş, Iaşi, Bacău şi Constanţa în vederea identificării şi monitorizării zonelor vulnerabile sau potenţial vulnerabile la nitraţi.

La Craiova, startul celor patru zile de curs efectiv s-a dat pe 3 mai a.c., la Facultatea de Agronomie, unde dr. dipl. Cătălin Simota, din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti, a condus sesiunea de instruire a celor 35 de cursanţi proveniţi din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă, a Camerelor Agricole, Direcţiilor pentru Agricultură, Oficiilor Judeţene de Studii Pedologice şi Agrochimice, Gărzilor de Mediu şi a Sistemelor Locale de Gospodărire a Apelor din judeţele Dolj, Olt şi Vâlcea. Stagiul de pregătire este organizat în cadrul contractului coordonat de ICPA Bucureşti, respectiv „Servicii de consultanţă pentru organizarea de sesiuni de instruire referitoare la implementarea Directivei Nitraţi”, şi este finanţat de Banca Mondială, prin proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nitraţi”, iar în urma acestuia fiecare dintre participanţi va susţine un proiect individual.

„Sistemul realizat în cadrul proiectului va cuprinde, în faza finală, baze de date, sisteme suport de decizie, informaţii utile cu privire la definirea şi monitorizarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole şi apă şi aplicarea unui management corespunzător cerinţelor Directivei Nitraţilor stabilite de Comunitatea Europeană, tehnologii agricole care să poată fi implementate acolo unde fermierii se confruntă cu problema vulnerabilităţii la poluarea cu nitraţi. Trebuie ştiut că proiectul va putea fi adaptat specificului local, utilizând studii de caz şi date specifice din zonele respective, în care există un risc ridicat de vulnerabilitate la poluarea cu nitraţi din surse agricole”, explică dr. dipl. Cătălin Simota.

Dolj: 85 de localităţi vulnerabile

La nivelul judeţului nostru, specialiştii OSPA Dolj au cuprins în „Lista localităţilor din zone vulnerabile la nitraţi” 85 de comune, însă un lucru îmbucurător este că, potrivit calculului presiunii medii a nutrienţilor din gunoiul de grajd, nici una dintre acestea nu depăşeşte 170 kg N/ha – limita maximă admisă. Cele mai mari încărcături apar la nivelul localităţii Coşoveni, cu 41 kg N/ha, la terenul agricol, cu 46 kg N/ha, la terenul arabil, şi 160 kg N/ha, la nivelul zonei tampon, în cazul localităţii Goieşti. „Corelarea şi completarea informaţiilor din studiile pedologice şi agrochimice necesare realizării sistemului de monitorizare pentru agricultură, cu informaţii din monitorizarea de fond, spre exemplu  numărul de animale concentrat într-un anumit moment pe anumite suprafeţe de teren, clima, tendinţa utilizării îngrăşămintelor minerale peste necesarul optim stabilit prin planul de fertilizare etc., permit stabilirea zonelor potenţial vulnerabile pentru azot la nivel comunal şi punctiform în cadrul comunei”, explică Dumitru Meilă, directorul OSPA Dolj.