De vinerea trecută şi până sâmbăta aceasta, comunitatea evreilor din Craiova celebrează Paştele sau Pesah 5778, o sărbătoare a libertăţii şi a primăverii, care anul acesta s-a suprapus cu sărbătoarea Floriilor din calendarul ortodox şi cu Paştele catolic.
Pesah 5.778 este sărbătorit, conform tradiţiei, timp de opt zile şi evocă fapte petrecute în urmă cu peste 3.000 de ani, când a avut loc eliberarea din robia egipteană de către Moise. Acad. prof. univ. dr. Corneliu Sabetay a vorbit despre simbolul acestei sărbători.
„Sărbătorim ieşirea din Egipt, actul de naştere al poporului evreu, naşterea şi renaşterea naţională. Aşadar, ne-am născut în această noapte de Pesah, când poporul evreu a învăţat ce înseamnă libertatea. E una din minunile care arată forţa lui Dumnezeu. În ceea ce priveşte obiceiurile, înainte de Paşte, în toate casele se face curăţenie. De Pesah, de pe masă nu lipsesc mielul pascal, azima nedospită, ouăle fierte, rădăcinile amare şi vinul”, a precizat dr. Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii de evrei din Craiova.
Azimele din cele opt zile ale Pesah
Pesah este o sărbătoare de origine biblică care rememorează sfârşitul sclaviei evreilor în Egipt acum peste 3.000 de ani şi naşterea naţiunii evreieşti. Conform tradiţiei ebraice, sărbătoarea Paştelui trebuie să cadă primăvara şi se celebrează timp de opt zile.
Din acest interval de 8 zile (anul acesta cuprins în perioada 30 martie – 7 aprilie), primele două şi ultima zi sunt sărbători speciale, impunând respectarea strictă a mai multor reguli religioase decât zilele de mijloc dintre ele, care se numesc “Hol HaMoed”. Însă în toată perioada de 8 zile este interzisă hrana pe bază de hametz. Hametz (alimente pe bază de drojdie) include – drojdie şi făină din 5 soiuri de cereale, şi orice produs care le conţine (bere, biscuiţi). Se găteşte numai cu făină de pască sau făină de cartofi. Asta pentru a comemora pâinea nedospită pe care au mâncat-o evreii când au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp să lase aluatul să crească. Toate produsele dospite din casă trebuie căutate şi vândute sau distruse, înainte de începerea sărbătorii. Pentru a îndepărta orice urmă de fermenţi se impune o curăţenie temeinică a întregii case.
Ierburile amare şi vinul, nelipsite la Cina de Seder
În zilele de Paşte sunt rostite rugăciunile rituale cuprinzând psalmi şi imnuri ce amintesc de eliberarea din robia Egiptului.
După ceremoniile de la sinagogă, urmează în case Cina Pascală, numită Seder. Ea se desfăşoară după un ritual consacrat printr-o tradiţie foarte veche. În decursul Seder-ului se repovesteşte istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-şi obţine libertatea. Această poveste se citeşte din Haggadah şi din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt.
În timpul Sederului se beau patru pahare de vin şi se mănâncă dintr-un platou special ierburi amare şi hrean – pentru a simboliza viaţa amară şi de sclavie pe care au dus-o evreii în Egipt, charoset – un amestec dulceag de fructe şi arahide, karpas – o legumă, care poate fi înlocuită pe platou cu cartoful fiert, zeroa – un ciolan de miel, ca simbol al mielului jertfit de Paşte pe timpul când exista Templul, beitzah – un ou fiert care simbolizează Haggigah (sacrificiul solemn) care era adus la Templu. Pe masă se pune şi pască. În timpul mesei speciale de Pesah, se citeşte Haggadah, care este relatarea naşterii evreilor ca popor. Ea tratează în principal evenimentele din Egipt care au dus de la sclavie la libertate, dar acoperă şi întreaga perioadă de la Avraam la dăruirea Torei pe Muntele Sinai. Haggdah conţine şi câteva cântece dintre care unele se cântă după cină, pentru a atrage copiii să rămână treji până la sfârşit.
