Ucraina: UE fără busolă

0
106

Ucraina se afundă în criză şi europenii, care au contribuit la declanşarea manifestaţiilor de protest, din centrul Kievului, se arată fără busolă, lăsând impresia unei desincronizări în punctele de vedere enunţate de reprezentanţii săi. Astfel, în timp ce Catherine Ashton vorbeşte de o înţelegere cu SUA, în oferirea unui ajutor financiar Ucrainei, comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, oferă fostei republici a URSS perspectiva aderării la UE. Criza ucraineană s-a născut din refuzul Kievului de a semna un parteneriat privilegiat cu UE, în luna noiembrie a anului trecut, în pofida negocierilor prelungite dintre cele două părţi. UE promitea un ajutor financiar de 610 milioane de euro unei ţări aflate în pragul falimentului, în schimbul unor profunde reforme economice şi de guvernare. Şi, bineînţeles, al semnării acordului de asociere. Preşedintele Viktor Ianukovici, jucând la „două capete”, a cedat promisiunilor Moscovei, în schimbul unui ajutor financiar de 15 miliarde dolari, din care a mică parte a fost efectiv vărsată, şi al reducerii preţului la gaze cu 100 de dolari la mia de metri cubi. Respingerea ofertei UE de către Kiev a însemnat o usturătoare înfrângere pentru politicile acesteia, care apoi a „jucat cartea opoziţiei”, potrivit unui consilier de la Bruxelles. Ucraina este paralizată şi unii analişti se tem de un război civil între pro-europeni şi pro-ruşi. În faţa acestei situaţii, Europa caută „ieşirea” şi Catherine Ashton crede că singura „cheie” este financiară. Într-un interviu pentru „Wall Street Journal”, patroana diplomaţiei europene afirmă că UE şi SUA discută de un plan de susţinere „care nu va fi subţire” pentru Ucraina. Dar acest „morcov mare” nu este pe gustul tuturor de la Bruxelles. Luni, purtătorul de cuvânt al doamnei Catherine Ashton a încercat să corecteze mesajul: „Situaţia economică a Ucrainei este foarte dificilă, iar UE e foarte angajată să vadă ce poate face în acest context. Dar ajutorul rămnâne legat de reforme necesare economiei ucrainiene”, a spus Maja Kocijancic, purtătorul de cuvânt amintit. Fără un cec în alb din partea Ucrainei nu se poate avansa. Cum spuneam, comisarul european pentru extindere, cehul Stefan Fule, pledează pentru integrarea Ucrainei în UE. „Dacă vrem să ajutăm această parte a Europei, acordul de asociere poate fi doar un prim pas”. Numai că Franţa, Germania şi Olanda sunt împotriva extinderii. În toate negocierile privind oferirea unui acord de asociere Ucrainei s-a evitat orice referire la aderarea acesteia la UE. Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a revenit, ieri, 3 februarie, la post, după câteva zile de repaus medical din cauza unei afecţiuni respiratorii. Premierul Nikola Azarov a renunţat la funcţie, sub presiunea protestatarilor, care au mai obţinut abrogarea legilor adoptate pentru restrângerea drepturilor la proteste. Cu sprijinul SUA şi UE, liderii contestatatorilor solicită a amnistie mai largă şi întoarcerea la vechea Constituţie, cu reducerea prerogativelor preşedintelui. Parlamentul de la Kiev se întruneşte astăzi. Ieri, Gazprom a anunţat că Ucraina are o factură neplătită la gaze naturale în valoare de 3,3 miliarde de dolari. Palida implicare a Rusiei, până în prezent, este asociată cu inaugurarea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci (7-23 februarie). Însuşi premierul polonez, Donald Tusk, într-un interviu pentru Radio Polonia, crede că „odată ce Jocurile Olimpice se vor finaliza, Moscova va face uz de pârghia preferată, robinetul la gaze, şi această presiune se va resimţi în toată Europa”. Donald Tusk mai crede că Rusia este perfect conştientă de faptul că orice acţiune inadecvată ar duce la boicotarea Jocurilor Olimpice de iarnă de către politicienii europeni.