Din ultimii ani şi până în prezent, zootehnia doljeană a intrat pe o curbă descendentă foarte periculoasă. Numărul de efective scade simţitor, chiar se poate vorbi de o înjumătăţire la unele categorii. O singură excepţie, există, cea a efectivului de caprine. Totuşi, aici creşterea e un pic forţată, fiind doar materializarea unor proiecte cu finanţare europeană, fără ca fermierii să se preocupe de asigurarea terenurilor de păşunat.
Despre lucrul bine făcut nu se mai vorbeşte prin Dolj, cu precădere în sectorul agricol. Dacă la ministerul de resort, gulerele albe sunt sufocate de maculatura care trebuie procesată şi acordată la politica comună europeană, nici cei din teritoriu nu dau de bănuit că ar muri de grija agriculturii. O banală privire prin sediile structurilor din teritoriu ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ne arată adevărata faţă a nepăsării faţă de ceea ce, unanim recunoscut, ar fi salvarea României printr-o agricultură de mileniul al III-lea. Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară Dolj e, niţel, încremenită în jocurile interne de stabilire a noilor şefi de servicii. Întreg personalul Direcţiei Agricole Dolj, dacă ar primi invitaţia la un seminar de profil, ar încăpea într-un singur taxi. Oficiul Judeţean de Zootehnie Dolj, în pofida specialiştilor pe care îi are, nu poate lupta eficient cu monta clandestină. Camera Agricolă este, pe mai departe, strangulată, dar inundată de tinereţe şi eleganţă. Lucrurile ar intra în zona de uitare a mentalului colectiv, dacă alte instituţii nu ar fi obligate să prelucreze ce mai mişcă pe aici şi să le facă publice. Cu toate astea, şi unii, şi alţii îşi justifică ziua de lucru, dar nimic nu se schimbă, ba chiar degenerează.
Fiecare pe limba lui piere… cu o mână de ajutor!?
Datele Direcţiei Judeţene de Statistică Dolj referitoare la evoluţia efectivului de animale în intervalul 2009-2013 sunt pe cât de seci, pe atât de dureroase. Dar se lucrează cu materialul clientului! Micile cosmetizări de odinioară nu mai pot salva aparenţele. Astfel, de la 50.602 capete de bovine, în 2009, s-a ajuns în anul 2013 la 35.226 capete. O scădere cu peste o treime a efectivului. Porcinele, de la 207.889 în 2009, la 166.883 în 2013. Iată, o scădere de peste 20 % a acestei resurse zootehnice. La ovine, scăderea s-a produs cu 28.622 de capete. Efectivul de păsări a cunoscut o scădere de 6%, raportat la acelaşi interval de referinţă. O singură excepţie, pozitivă, înregistrăm la caprine. Aici, de la 66.233 de capete, în 2009 s-a ajuns la 94.320 în 2013. Salutară a fost, iniţial, investiţia făcută de SC Capri-Lact SRL Mischii. Ulterior, pariul a devenit greu de câştigat în lipsa unor spaţii de păşunat, a reţelei de colectare a laptelui şi de distribuţie în magazinele din municipiu. Oare ce sentimente îl încearcă pe fermierul, care se încumetă să rişte o investiţie în zootehnie? Simte el că statul îi este un partener de nădejde? Îşi poate previziona afacerea pe un orizont cât mai lung? Răspunsurile le vedem zilnic.
Ministrul Agriculturii ameninţă cu demisia
Vădit impresionat la Agigea, unde a asistat la recepţia finală a lucrărilor de construcţie a prizei de apă şi a conductei de refulare în lungime de 4,2 km pentru Staţia de Pompare sub Presiune (SPP) Moviliţa, ministrul Agriculturii a precizat, ulterior, că îşi pune în joc mandatul dacă până la anul nu se stabileşte o strategie clară de revitalizare a sistemului de irigaţii la nivel naţional. Din toată structura agricolă a României, complexă şi greu de gestionat la adevărata sa potenţă, ministrul a ales tocmai segmentul irigaţiilor, care ba a fost al statului, ba al asociaţiilor de udători. Introducerea de abonamente obligatorii, subvenţionarea preţului la energia electrică folosită sunt alte perorări ale ministrului Agriculturii. O dovadă în plus că agricultura României, încă, e pe terenul superficialităţii, al paşilor nesiguri şi al încercărilor de tot felul.
Avantaj, firmele mari
SC Oltyre SA (7.508 ha), SC Cervina SA (8.645 ha), SC East Way Spedition (2.200 ha), SC Rodesco Agriculture (2.427 ha), SC Agrifarm (2.234 ha), SC Agrifarm Aliprod SRL (2.457 ha), SC Arinatura SRL (1.560 ha), SC Isolde Farms SRL (2.719 ha), SC Moara Calafatului SRL (2.033 ha) şi SC Solvent SRL (1.984 ha) sunt marile exploatații agricole doljene. Nu acelaşi lucru putem să-l spunem despre fermele zootehnice. Doljul, cu o populaţie, în prezent, de 734.823 de locuitori, are 106.617 de exploataţii – gospodării individuale. Acestea sunt, în fapt, debuşeul care asigură cea mai mare parte a efectivelor de animale. Conform unei statistici actualizate şi prezentate pe site-ul DSVSA Dolj, la ovine, efectivul a coborât la 162.501 de capete, iar la caprine, la 55.117 de capete. Porcinele au scăzut şi ele la 97.447 de capete. Ar mai lipsi ca autorităţile să declare o epidemie în rândul animalelor şi să procedeze la sacrificări în virtutea interesului general de sănătate publică!?
Cu o floare nu se face primăvară
Despre cum se poate îmbina cercetarea ştiinţifică cu practica zootehnică am scris în cotidianul nostru, recent. La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Şimnic – Craiova producţiile de lapte au atins un nivel maxim de 11.332 l/an. Vacile de rasă pură Holstein Friza sunt produsul a zeci de ani de muncă asiduă, în ciuda obstacolelor de tot felul, multe dintre ele tot generate tot de cei din mediul decidenţilor statului. Din păcate, este doar un exemplu izolat de succes, căruia, până în prezent, niciun om politic nu a avut curiozitatea să-i calce pragul.
