Ca şi în anii precedenţi şi sfârşitul anului de învăţământ 2021-2022 prilejuieşte o suită de festivităţi dedicate câştigătorilor de concursuri şi olimpiade şcolare la o diversitate de discipline de învăţământ. Ieri, la sediul ISJ Dolj, au fost premiaţi olimpicii etapei judeţene şi naţionale, la Religie –cultul ortodox- în prezenţa Înalt Preasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, şi bineînţeles a inspectorului general şcolar prof. Ion Daniel, şi a mai multor inspectori şi cadre didactice. Cu o zi sau două înainte o festivitate similară fusese organizată de Primăria Craiova, la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, pentru olimpicii naţionali şi internaţionali (diplome şi premii în bani), iar pe 18 iunie este anunţat un eveniment similar patronat de Ştefan Cherciu de la Q-Fort, aşa cum o face de ani buni. Am văzut deja elevi şi eleve îmbujoraţi de emoţie, dascăli satisfăcuţi de propria prestaţie didactică, inspectori şcolari din cadrul ISJ Dolj radiind de „recolta de premii” obţinute de elevi, în care se regăsesc. De câte ori credem că performanţa didactică a şcolii doljene (gimnazii şi licee) e mediocră, suntem contrazişi prin puzderia de elevi superdotaţi, premiaţi. Şi de aici încep discuţiile interminabile, fără nici o finalitate concretă. Fireşte, şcoala doljană, aşa cum am mai spus-o şi în alte împrejurări, nu e o pepinieră de genii, ci produce o medie umană, să-i spunem cultivată, decentă, aptă în cele mai multe cazuri, deci cu preponderenţă, să nu se facă de ruşine la formele de învăţământ superior ulterioare. Simplificând lucrurile la maximum nu putem împărtăşi decât o singură convingere: cine vrea să înveţe, învaţă. Că rigorile, ştacheta exigenţei, tactul pedagogic, vocaţia dascălilor, diferă de la o unitate şcolară la alta este o realitate. Dar peste tot, în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat există un zăcământ de inteligenţă, acuitate, chiar ambiţie în rândul elevilor, covârşitor dacă nu deplin, deja pliaţi, în opţiuni, la lumea de mâine. Am văzut în zilele din urmă cum ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, cu unele merite, nu multe, prin instituirea burselor lunare pentru elevii cu bune rezultate la învăţătură, poate şi altele, care va împlini trei ani de ministeriat (unul de pe vremea tehnocraţilor), ne-a reamintit de existenţa proiectului „România Educată” şi susţinerea pentru o nouă legislaţie în educaţie, care „să ne definească arhitectura de sistem”. Nu e prea clar ce doreşte actualul ministru al Educaţiei, dar reorganizarea învăţământului, reformarea –aşa o numeşte- educaţiei e confuză şi nu probează o prea mare lagătură cu realitatea concretă. Sunt anunţate schimbări în privinţa evaluării elevilor, adică nu se vor mai susţine teze şcolare la final de semestru, dar măsura anunţată este una „de formă”, au susţinut experţii consultaţi de Europa Liberă. Şi acum o menţiune aparte: discuţii despre învăţământ sunt şi la alţii. Prezent la Marsillia, preşedintele francez Emmanuel Macron, însoţit de ministrul Educaţiei, Pap Ndiaye, a vorbit alaltăieri de o „şcoală a viitorului”, proiect menit să pună învăţământul pe primul plan. Între măsurile anunţate de preşedintele francez una a atras atenţia: obligativitatea educaţiei fizice, în fiecare zi, la şcoala gimnazială, pe durata a 30 de minute. Şi Emmanuel Macron ştie ce vorbeşte şi pe ce se bazează. Cel puţin de la el poţi înţelege ceva.
