Pachetul de primăvară al semestrului european

0
67

Comisia Europeană a prezentat ieri, 2 iunie, pachetul de primăvară al semestrului european, care oferă orientări bugetare statelor membre, pe măsură ce acestea continuă procesul de redeschidere treptată a economiilor lor.

Scopul acestor orientări este de a ajuta statele membre să își consolideze redresarea economică, utilizând în mod optim Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU. Anul acesta, semestrul european a fost supus unor adaptări, având în vedere legăturile cu planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, care stabilesc investițiile și reformele care urmează să fie finanțate de Mecanismul de redresare și reziliență.

Orientările privind politica bugetară și aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale

Activarea, în martie 2020, a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere a permis statelor membre să reacționeze rapid și să adopte măsuri de urgență pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei.

În Comunicarea Comisiei privind politica bugetară din 3 martie 2021 s-a precizat faptul că decizia de a dezactiva clauza derogatorie generală ar trebui să fie luată în urma unei evaluări globale a stării economiei pe baza unor criterii cantitative, utilizându-se nivelul activității economice în UE în comparație cu nivelurile anterioare crizei ca un criteriu cantitativ cheie. Pe baza previziunilor economice ale Comisiei din primăvara anului 2021, clauza derogatorie generală va continua să se aplice în 2022 și se preconizează că va fi dezactivată începând cu 2023.

Politica bugetară trebuie să continue să sprijine activitatea economică în 2021 și 2022. Statele membre ar trebui să evite retragerea prematură a sprijinului și să utilizeze pe deplin finanțarea din partea Mecanismului de redresare și reziliență. Punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență va contribui la sprijinirea redresării economice, la stimularea potențialului de creștere și a ocupării forței de muncă, la reducerea dezechilibrelor și la îmbunătățirea finanțelor publice. În 2022, politicile fiscal-bugetare naționale ar trebui să devină din ce în ce mai diferențiate, în timp ce toate statele membre ar trebui să mențină investițiile pentru a sprijini redresarea. În momentul în care condițiile vor permite acest lucru, statele membre ar trebui să aplice politici prin care să asigure sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.

Raportul în temeiul articolului 126 alineatul (3) referitor la respectarea criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat

Comisia a adoptat, de asemenea, un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pentru toate statele membre ale UE în afară de România, care este deja inclusă în componenta corectivă a pactului. Scopul acestui raport este de a evalua respectarea de către statele membre a criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat. Analiza sugerează că Bulgaria, Danemarca și Suedia îndeplinesc criteriul deficitului, însă toate celelalte state membre nu îl îndeplinesc. Criteriul datoriei nu este îndeplinit de 13 state membre (Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Ungaria, Austria, Portugalia, Slovenia și Finlanda).

Comisia consideră că, în acest stadiu, nu ar trebui luată nicio decizie cu privire la lansarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în ceea ce privește statele membre. În cazul României, Comisia recomandă actualizarea traiectoriei sale de ajustare bugetară, vizând corectarea deficitului său excesiv în 2024.

Abordarea dezechilibrelor macroeconomice

Comisia a identificat vulnerabilități macroeconomice legate de dezechilibre și dezechilibre excesive pentru cele 12 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă 2021. Trei state membre continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive (Cipru, Grecia și Italia), iar alte nouă state se confruntă cu dezechilibre (Croația, Franța, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania, Suedia).

Se preconizează că punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență va contribui la abordarea provocărilor identificate de-a lungul ciclurilor anterioare ale semestrului și va juca un rol important în abordarea dezechilibrelor macroeconomice existente.