Tribunalul Penal din Cairo a amânat pentru 16 iunie verdictul final în privința condamnării la moarte a fostului președinte islamist Mohamed Morsi și a altor lideri ai Frăției Musulmane. Motivându-și decizia de amânare, judecătorul Shaaban al-Shami a declarat că instanței de-abia i-a parvenit avizul Marelui Muftiu, principala autoritate islamică a țării, cu privire la autorizarea sau nu a pedepsei cu moartea. În urmă cu două săptămâni, Al-Shami a deferit cazul Marelui Muftiu pentru un aviz, așa cum prevede legea în cazul sentințelor capitale. Procurorii i-au inculpat pe Morsi și pe alți lideri ai Frăției Musulmane pentru conspirație cu organizații islamiste străine în vederea atacării închisorilor în timpul revoltei din 2011 în urma căreia a fost alungat fostul președinte Hosni Mubarak. Pe lângă Morsi, alți 105 de acuzați – lideri ai Frăției Musulmane, precum și presupuși membri ai grupării palestiniene Hamas, judecați în contumacie – sunt vizați de pedeapsa capitală în acest proces. Inculpările au survenit după ce armata, condusă atunci de Abdel-Fattah al-Sissi, ales între timp președinte, l-a demis pe Morsi la mijlocul lui 2013, în cursul unor proteste de masă. Morsi – ales președinte în mod democratic în 2012 – și alți lideri ai Frăției s-au numărat printre miile de deținuți care au fost eliberați în circumstanțe controversate în timpul haosului creat de revolta din 2011. Tot pentru 16 iunie a fost amânat verdictul într-un dosar conex, în care 16 lideri ai Frăției Musulmane au fost condamnați la pedeapsa capitală pentru spionaj. Frăția Musulmană a calificat aceste procese drept farse politice, iar Amnesty International le-a descris ca „grosolan de nedrepte”. Atât procuratura, cât și acuzații vor avea dreptul la recurs, indiferent de verdict. Dacă acesta va fi pedeapsa capitală, recursul va decurge automat. Frăția Musulmană, care a câștigat alegerile parlamentare și prezidențiale după căderea lui Mubarak, a fost supusă unor puternice represalii după alungarea lui Morsi. Sute de demonstranți, în majoritate islamiști, au fost uciși în confruntări cu forțele de securitate sau în timpul protestelor. Potrivit unor activiști, peste 40.000 de persoane, mai ales islamiști, au fost încarcerate sau inculpate. De cealaltă parte, 700 de membri ai forțelor de securitate au fost uciși, majoritatea victime al grupărilor jihadiste, conform cifrelor oficiale ale Consiliului Național pentru Drepturile Omului.
