Să nu facem din ţânţar armăsar, dar să ne îngrijoreze … ţânţarul

S-a întâmplat ca, la o recentă partidă de fotbal, cu miză ridicată, în ceea ce numim „tribuna oficială” a stadionului „Ion Oblemenco” din Craiova, să aibă loc o altercaţie, îndepărtată de spiritul normelor de ordine publică, prevăzute de legea care tutulează organizarea oricărei competiţii sportive. Referirea noastră vizează partida de fotbal dintre CS Universitarea şi ASA Târgu-Mureş. Evenimentul a avut o geneză proprie, în sensul că oaspeţii de acum, prin conducătorii lor, sau o parte dintre aceştia etalaseră, la rândul lor, o comportare mai mult decât indecentă, de-a dreptul belicoasă la partida-tur, şi aceasta de data recentă, fiindcă ne referim la turneul play-off. Admiţând toate derapajele posibile de comportament ale acestora, stăruie întrebarea dacă trebuia să le răspundem în acelaşi registru. Nu comentăm micul război al declaraţiilor deloc insolite, la o dublă întâlnire cu încărcătură psihică ridicată. Comentăm însă ceea ce s-a petrecut în „tribuna oficială” a stadionului „Ion Oblemenco”, de unde a fost evacuat un grup de târg-mureşeni, unii cu atribuţii în cadrul clubului. De-a lungul anilor, reputaţia în privinţa ospitalităţii şi sportivităţii suporterilor craioveni a fost una rezonabilă, să nu spunem exemplară. La capătul unui sezon fotbalistic, cu tot felul de întâmplări, trăiri şi îngrijorări, un scăzut prag de reactivitate s-ar putea justifica, dar cele întâmplate nu onorează, în primul rând, Craiova, care aspiră, între altele, la statutul de Capitală Culturală a Europei. Ori, când la „tribuna oficială”, se derulează asemenea iraţionale evenimente, ce pretenţii să avem la restul asistenţei, de la peluză, de pildă? S-a suferit realmente până la atingerea deznodământului de acum fericit. Ne-am împărţit, la un moment dat, în „pro” şi „contra” CS Universitatea, de fapt o echipă a Craiovei, nu a altui oraş, pasiunile aprinse estompându-se anevoios. Dar toate acestea nu legitimează „slujirea nedemnă” a clubului craiovean. Sau o precaritate a oricărui spirit civic. În tribuna oficială, ocupată de râgâieli, sudalme şi harţă, se afla, deloc întâmplător, şi reprezentantul Guvernului în teritoriu, Marius Deca, anturat chiar de reprezentanţi ai clubului craiovean, extrem de irascibili. Prin lege, domnia sa are competenţe în privinţa respectării ordinii publice, cu precădere la manifestările sportive, cu grad ridicat de risc. Mai clar, prezenţa sa, deloc de decor, este o garanţie a respectării legii. Nu a schiţat nici un gest, aidoma unui chibiţ de duzină. Şi e regretabil. Domnia sa poate face dublu la tenis de câmp când doreşte cu fostul fotbalist, Silvian Cristescu, îl poate avea partener în timpul liber şi neliber, dar nu poate cauţiona gesturi rătăcite şi atitudini reprobabile care prejudiciază imaginea Craiovei. Dacă din ţânţar nu facem armăsar, nu poate să nu ne îngrijoreze …ţânţarul.