Nu ar fi prea multe de spus sau de scris după eşecul Ştiinţei în faţa Clinceniului. Declaraţiile de la final au cam redat aproape tot ce ar fi de concluzionat. “A fost cel mai prost meci de când am venit la Craiova” dixit Ouzounidis, explicaţiile fiind că jucătorii nu au pus în practică strategia pregătită pentru acest meci şi nu au avut agresivitate şi ambiţie. “Am vărsat găleata cu lapte” a adăugat Marius Constantin, stoperul care a marcat autogolul decisiv pentru eşec chiar la meciul 400 al său în Liga I.
Câteva completări. De ceea ce ne-am temut, cel puţin unii dintre noi, nu am scăpat. Craiova nu ştie să atace poziţional şi a confirmat asta şi în acest meci, în care adversarul nu i-a oferit spaţii, nu s-a deschis, n-a ieşit la joc. Şi am mai văzut acest scenariu anul acesta cu Sepsi, Chindia, încă într-un meci cu Clinceni şi chiar şi în unele partide câştigate. În schimb, cu Ouzounidis la timonă, alb-albaştrii au compensat aceste carenţe pe construcţie cu: motivaţie, determinare, execuţii, inspiraţie la fazele fixe, organizare defensivă şi eficienţă pe contraatac. Astfel se şi exlică parcursul destul de bun cu grecul pe bancă. De această dată, multe din aceste lucruri au lipsit, astfel încât am asistat, aşa cum recunoştea Ouzounidis, la cel mai prost meci de când a preluat echipa, dacă nu cumva la cel mai prost meci al sezonului. Sunt partide în care trebuie să ştii să desfaci adversarul, să ai anumite trasee şi dezvoltare concretă a jocului poziţional. Craiova suferă evident la acest capitol şi nu a putut pune în loc altceva, mai ales că i-au lipsit prospeţimea şi motivaţia. Clinceniului i-a fost destul de uşor să facă tocmai ce făcuse Craiova cu câteva zile în urmă în faţa FCSB. În duminica de Paşte, Ştiinţa a fost învinsă într-un meci disputat pe teren neutru, fără a-şi crea vreo ocazie clară de gol, contra unei echipe care pierduse pe linie până acum în play-off, cu un buget de cinci ori mai mic şi care şi-a întâlnit antrenorul principal abia înainte de meci, după o absenţă de zece zile.
Dacă până acum existau evidenţiaţi şi corigenţi, de această dată aproape întreaga echipă, poate cu excepţia lui Acka, paradoxal, a fost sub nivelul acceptat pentru play-off, cu atât mai departe de cel necesar unei lupte la titlu. Unii pot invoca oboseala, dar jucători precum Vlădoiu (a fost ridicol, pe lângă faptul că nu a mai oferit o centrare decentă de anul trecut), Căpăţână, Mamut, Tudorie, Bic sau Fedele nu se numără printre cei care au dus greul acestui sezon şi era cazul ca la acest joc să vină cu un surplus de motivaţie, de ardoare, de agresivitate. Şi, de ce nu, cu un moment de inspiraţie, care să rezolve astfel de meciuri mai complicate, în care adversarii se baricadează, iar oamenii de bază ai Craiovei, precum Cicâldău, Nistor, Ivan, Bancu sau Constantin, prind cu toţii o seară execrabilă. Cert este că şansele la titlu sunt minuscule, iar cu această problemă a dezvoltării jocului ne vom mai confrunta în momente importante, chiar pe final de sezon. Să zicem, de exemplu, la o finală de Cupă cu Astra sau la un baraj pentru cupele europene cu Chindia.
Academica Clinceni – Universitatea Craiova 1-0
A marcat: Marius Constantin ’54 (autogol).
Academica Clinceni: Ureche – Fl. Achim, Bilali (65 Gardoş), Patriche, M. Dobrescu – Cebotaru, Cascini – Ad. Popa, R. Rusescu (88 Ventura), A. Cordea – Chunchucov (90 Chandarov). Antrenor: Ilie Poenaru
Universitatea Craiova: Pigliacelli 5 – Şt. Vlădoiu 2 (Baiaram ’75) 4, M. Constantin 3, Acka 6, N. Bancu 4 – Ov. Bic 4, Nistor 4 – I. Mitran (6 Căpăţână 5, 60 Ofosu 5), Cicâldău 4 (61 Fedele 4), A. Ivan 4 – I. Mamut 3 (46 Tudorie) 3. Antrenor: Marinos Ouzounidis.
Arbitru: Iulian Călin 5.