O şedinţă scurtă şi formală

Maximum 15 minute, potrivit înregistrării video, a durat prima şedinţă a Colegiului prefectural pe acest an, prezidată de Marius Deca, reprezentantul Guvernului în teritoriu. Dar, operativitate maximă, eficienţă… minimă. Şi iată de ce. Colegiul prefectural, compus din conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, se convoacă, potrivit legii, privind prefectul şi instituţia prefectului, cel puţin o dată pe lună şi oricând este necesar. Pentru şedinţa la care ne referim s-a prevăzut prezentarea a trei informări oportune: raport al activităţii Sistemului de gospodărire a apelor Dolj pe anul trecut; informare a Oficiului de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Dolj privind gradul de absorbţie a fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală; raportul IPJ Dolj privind asigurarea protecţiei unităţilor de învăţământ şcolar şi a personalului didactic în primul trimestru al anului şcolar. Teme serioase, la o simplă enunţare a lor, cu impactul de rigoare asupra comunităţii doljene. Cu toate acestea, a existat un singur comentariu, scurt, de circumstanţă, pe marginea celor prezentate de comisarul-şef Constantin Nicolescu, altminteri singurul care a vorbit desluşibil, clar, convingător şi în limba română. Să ne referim puţin la informarea prezentată de directorul Sistemului de gospodărire a apelor Dolj, Stancu Florinel. Numai şi numai împliniri pe frontul lucrărilor hidrotehnice, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, încât sentimentul celor prezenţi nu putea fi altul decât că anul trecut tot Doljul a fost un şantier de îmbunătăţiri hidroameliorative. N-am înţeles dacă a lipsit sau nu aportul comunităţilor menţionate. Să cităm: regularizare pe pârâul Fratoştiţa, la Fratoştiţa şi Ţânţăreni, pe o lungime de 1.350 metri, respectiv 1.300 metri; regularizare pe pârâul Brâncoveanca, în satul Buzduc, pe o lungime de 950 de metri; decolmatare pe pârâul Tejeacu, la Leamna de Sus, pe o lungime de 1.100 metri; aceeaşi lucrare pe pârâul Desnăţui, la Cleanov, pe o lungime de 2.000 metri şi pe pârâul Terpeziţa, la Gebleşti, pe o lungime de 600 metri; completări terasamente la coronamente pe malul drept al Jiului, la Schitu, pe 576 metri; apărare biologică de mal pe pârâul Baboia, la Bârca, Galicea Mare şi Izvoare, pe o lungime cumulată de 800 de metri; apărare biologică de mal drept pe râul Jiu, la Potmelţu, pe 100 de metri. În fine, „biroul de apărare contra inundaţiilor” a verificat, conform raportării, starea tehnică şi funcţională a construcţiilor hidrotehnice, pe râurile interioare şi la Dunăre, conform ordinului comun al MAI şi Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Abureală curată. Un bilanţ atât de festivist, cu atâtea „linii… Maginot”, ar putea stârni uimire. Dacă ar fi şi real. Şi dacă s-ar cunoaşte şi cheltuielile de fonduri publice, despre care nu s-a scos un cuvânt. O mică observaţie: chiar dacă limbajul tehnic este de regulă abraziv, gramatica elementară rămâne obligatorie. Şi o nedumerire: an de an, primăvara sau în timpul precipitaţiilor abundente, perimetrele enunţate a fi reţinut atenţia celor de la SGA Dolj s-au dovedit „puncte vulnerabile” în sistemul de apărare contra inundaţiilor. Prin volumul de lucrări hidrotehnice menţionat a fi fost executate înţelegem că, pe viitor, nu se vor mai repeta cele întâmplate. Să aşteptăm în tihnă topirea zăpezii. În calitatea sa de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, şef al protecţiei civile, reprezentantul Guvernului în teritoriu, Marius Deca, se putea arăta cât de cât curios de cele prezentate, într-o manieră otova, de directorul SGA Dolj Florinel Stancu, consilier judeţean din partea liberalilor, posibil şi incompatibil. I-a mulţumit, cu amenitate, gest de rutină, şi a dat cuvântul lui Daniel Popescu de la Oficiului de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Dolj, care a bolborosit şi acesta, evident pe limba lui, despre gradul de absorbţie a fondurilor europene, probabil mai ridicat ca niciodată. Depline succese în ramură. Şi cu asta, după atâta dezvoltare de competenţă desăvârşită, s-a încheiat şedinţa.