Corupţia accentuează criza zonei euro

0
61
Huguette Labellee

Corupţia accentuează criza datoriilor în Europa, estimează Transparency International, care subliniază slaba poziţie a Italiei şi Greciei, în raportul anual publicat joi. Potrivit organizaţiei menţionate, dificultăţile economice care traversează zona euro se datorează, parţial, incapacităţii autorităţilor publice de a lupta împotriva corupţiei şi evaziunii fiscale, care se află printre principalele cauze ale crizei, se mai arată în raport. Pe o scară de la zero la zece (zero fiind nivelul perceput ca maximum al corupţiei), Italia a primit nota 3,9, iar Grecia nota 3,4, calificative care le poziţionează pe locurile 69, respectiv 80, în clasamentul final stabilit de Transparency International, acesta cuprinzând 182 de ţări. Franţa şi Germania, ţări pe care se reazemă speranţa soluţionării problemelor zonei euro, se plasează pe locurile 25 şi, respectiv, 14. Criza europeană „reflectă un management financiar slab, o lipsă de transparenţă şi, de asemenea, o proastă utilizare a fondurilor publice”, a estimat Robin Hodess, directorul de cercetare al Transparency International. Somalia şi Coreea de Nord împart locul 182 în clasament, fiind percepute ca cele mai corupte ţări, ambele fiind notate cu 1. La capătul celălalt al clasamentului, Noua Zeelandă ocupă primul loc, cu nota 9,5, devansând trei ţări nordice – Danemarca (9,4), Finlanda (9,4), Suedia (9,3) – şi Singapore (9,2). Aproximativ 2/3 din ţările care figurează în clasament au note mai mici de 5, ceea ce demonstrează ONG-ului menţionat că au multe de făcut în cadrul luptei anticorupţie. „Atât în Europa lovită de criza datoriilor, dar şi în lumea arabă, aflată la începutul unei noi ere politice, managerii trebuie să ia în considerare necesitatea unei mai bune guvernări” subliniază Huguette Labellee, şeful Transparency International, un ONG cu sediul la Berlin. Cele mai multe ţări arabe ocupă partea de jos a clasamentului, cu note mai mici de 4. Înaintea „primăverii arabe”, Transparency constatase că „nepotismul şi corupţia” erau atât de înrădăcinate în viaţa de zi cu zi, încât legislaţia anticorupţie era lipsită de efecte. În fine, alte detalii: SUA (locul 24) se află deasupra Franţei, iar China se regăseşte pe locul 75, în timp ce Rusia, cu o notă de 2,4, face parte din grupul ţărilor care se plasează pe poziţia 143. România ocupă locul 75, cu un scor de 3,6 puncte, adică locul 25 între cele 27 de state ale UE, după noi aflându-se doar Grecia şi Bulgaria, ţări în care sunt, deja, proteste în stradă, iar populaţia a ajuns la limita suportabilităţii. Pentru construirea acestui clasament, care nu reflectă decât percepţia corupţiei, Transparency International s-a bazat pe datele colectate de 13 instituţii internaţionale, inclusiv Banca Mondială, băncile asiatice şi africane de dezvoltare sau Forumul Economic Mondial. Directorul executiv al Transparency International România, Victor Alistar, a cerut Guvernului, dar şi partidelor parlamentare, să adopte de urgenţă strategia naţională anticorupţie, demarând măsurile necesare pentru scăderea nivelului corupţiei în ţara noastră. Incompatibilităţile, conflictele de interese, traficul de influenţă la nivelul Legislativului şi Executivului, politizarea, nepotismul, mita la nivelul administraţiei publice şi instituţiilor de control, toate acestea trebuie eliminate.