La Universitatea din Craiova: / Cosmonautul Dumitru Prunariu a primit titlul de Doctor Honoris Causa

0
86

Conducerea Universităţii din Craiova a organizat ieri, ceremonia de acordare a titlului Doctor Honoris Causa cosmonautului Dumitru Dorian Prunariu. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul unei ceremonii care a avut loc, în Aula „Mihai I al României”, în prezenţa cadrelor universitare, studenţilor, cercetătorilor şi nu în ultimul rând, oamenilor de ştiinţă. Până la finele lui 2017, ceva mai mult de 500 de oameni din 40 de țări au zburat în spațiul cosmic. Printre ei, și românul Dumitru Prunariu.

Prof.univ.dr Radu ConstantinescuProrectorul Universităţii din Craiova, responsabil cu  Cercetarea ştiinţifică,  a dat citire laudatio în onoarea cosmonautului român. Dumitru Dorin Prunariu este primul cosmonaut român. La 14 mai 1981 a devenit primul și singurul român care a zburat vreodată în spațiul cosmic. A participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spațial „Intercosmos” și a petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute. În anul 1992, Dumitru Prunariu a devenit membru în Biroul Permanent al Agenţiei Spaţiale Române, iar din 1998 până în 2004 a ocupat funcţia de preşedinte al agenţiei. Începând cu anul 1992, reprezintă Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea în Scopuri Paşnice a Spaţiului Extra-atmosferic (COPUOS). În anul 2003, a fost ales, prin consensul a 65 de state membre, preşedintele Subcomitetului Ştiinţific şi Tehnic al Comitetului ONU pentru Explorarea în Scopuri Paşnice a Spaţiului Extra-atmosferic pentru perioada 2004-2006. Pentru o perioadă de doi ani (iunie 2010-iunie 2012) a fost ales, prin consensul celor 70 de state membre, preşedintele COPUOS.

Preşedinte onorific al Agenţiei Spaţiale Române

Din anul 1993, este reprezentant permanent al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic la sesiunile COPUOS. La începutul anului 2004, Dumitru Prunariu a fost numit ambasador în Federaţia Rusă, fiind rechemat în ţară la 24 mai 2005. Dumitru-Dorin Prunariu este preşedinte onorific al Agenţiei Spaţiale Române şi vicepreşedinte al Comitetului de Relaţii Internaţionale al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Dumitru-Dorin Prunariu, prin Comitetul ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extra-atmosferic (UN COPUOS) şi cu susţinerea Asociaţiei Exploratorilor Spaţiali (ASE), a fost implicat activ în adoptarea Declaraţiei ONU ce proclamă 30 iunie ca fiind Ziua Internaţională a Asteroidului – o iniţiativă menită să atragă atenţia asupra asteroizilor şi a modalităţilor în care Pământul poate fi protejat de un posibil impact periculos. În 1984, Societatea germană de astronautică i-a acordat medalia ”Hermann Oberth” pentru merite în dezvoltarea cosmonauticii.

Membru de onoare al Academiei Române

La 17 decembrie 2011, a devenit membru de onoare al Academiei Române. La 12 aprilie 2011, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la primul zbor al omului în spaţiul cosmic, realizat pe 12 aprilie 1961 de Iuri Gagarin, Dumitru Prunariu a fost decorat de preşedintele rus Dmitri Medvedev cu Medalia de Merit pentru Explorare Spaţială. Uniunea Astronomică Internaţională, în aprilie 2017, a anunţat că un asteroid descoperit la 24 octombrie 1981 a primit numele lui Dumitru Prunariu. În ziua de 27 octombrie 2017, Dumitru-Dorin Prunariu a devenit membru eminent al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, cea mai înaltă distincţie acordată astronauţilor. Este autorul a numeroase articole de specialitate, comunicări ştiinţifice şi al unor cărţi scrise în colaborare. Dumitru-Dorin Prunariu este Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din România, Republica Moldova şi SUA, precum şi cetăţean de onoare al mai multor municipii din România.

Despre geopolituca spaţială

Ieri, Dumitru-Dorin Prunariu nu a vorbit despre experienţa sa în Spaţiu, ci a făcut o prezentare extrem de interesantă, din perspectiva geopoliticii spaţiale. „Având în vedere activităţile  spaţiale pe care le desfăşor, nu pot să nu remarc, că aici, la Craiova, s-a născut la 3 decembrie 1913, unul dintre cei mai importanţi la scară mondială jurişti în Drept ai Aeronauticii Spaţial, Niculae Mateescu, care a profesat la Universitatea din Montreal, Canada, introducând în învăţământ primele elemente de drept spaţial, în perioada când zbura în cosmos primul satelit artificial al pământului şi când specialiştii abia începeau să înţeleagă faptul că activităţile spaţiale trebuie reglemnatte juridic. După 1990, ne-am cunoscut şi am colaborat până la încetarea din viaţă a acestuia la veritabila vârstă de 102 ani. Aş mai remarca faptul, că la Craiova, s-a născut la 24 mai 1923 şi a învăţat la Liceul Fraţii Buzeşti, Radu Voinea, inginer constructor, profesor universitar, pe care am avut deosebita cinste să-l am profesor de Mecanică la Politehnica Bucureşti şi cu care, după zborul meu cosmic am colaborat într-o serie de activităţi profesionale, inclusiv pe plan internaţional”, a explicat astronautul Dumitru Prunariu.

“GPS-ul este sistemul de poziţionare şi navigaţie globală al SUA”

Cercetătorul Dumitru Prunariu a mai vorbit ieri, şi despre cele mai mari puteri spaţiale : SUA, Rusia, China şi Iran, iar din Europa, a evidenţiat Franţa. A explicat şi cum stăm din punct de vedere al politicii spaţiale europene, care este legislaţia în vigoare şi s-a referit în amănunt la sistemele de navigaţie şi poziţionare globală. Denumirea de GPS  fiind unanim recunoscută în întreaga lume. “GPS-ul este sistemul de poziţionare şi navigaţie globală al SUA, este un sistem militar care este pus însă şi la dispoziţia civililor. În momentul de faţă este sistemul cel mai utilizat în lume. Parallel cu acesta, ruşii au dezvoltat sistemul GLONASS care însă a fost folosit în principal de către armata rusă şi cu acoperire regională doar. Pentru că în acest domeniu competiţia a continuat, ruşii şi-au perfecţionat sistemul şi au reuşit să lanseze în primăvara acestui an cel de-al 24-lea satelit care asigură deja o acoperire globală. Au trecut la o generaţie nouă de sateliţi GLONASS care sunt compatibili cu sistemele de recepţie existente în lume, inclusiv cu semnalele de la GPS. Există deja înţelegeri internaţionale de utilizare în comun ale sistemelor în domeniul civil. Sunt canale specializate care sunt alocate doar pentru zona civilă şi canale criptate pentru zona guvernamentală, respectiv militară şi a serviciilor. Paralel cu acestea există în dezvoltare un important sistem european. Este vorba despre sistemul GALILEO, sistem la care lucrează şi participă şi România, este un sistem care a avansat foarte greu datorită deciziilor foarte complicate care se iau la nivel european cu acordul tuturor statelor membre”, a explicat Dumitru Prunariu..

China participă  la sistemul european printr-un contract

Totodată, s-a dezvoltat un sistem de îmbunătăţire a semnalului de la sateliţii de poziţionare şi navigaţie globală, sistemul EGNOS care, deocamdată, aduce la o precizie foarte mare semnalul sateliţilor GPS şi în viitor va lucra la fel şi cu sateliţii GALILEO. “Acest sistem permite Europei să aibă un sistem de navigaţie pentru aviaţie complet prin mijloace satelitare ceea ce până acum s-a utilizat doar opţional şi fără implicaţii juridice. Concomitent însă cu acesta, China, participând şi la sistemul european printr-un contract, şi-a dezvoltat şi propriul sistem de poziţionare şi navigaţie, KOMPAS sau BADU, şi în doi ani de zile va avea primii sateliţi operaţionali pe orbită în cadrul acestui sistem. La început va fi un sistem regional, cu mai puţini sateliţi, dar declaraţiile sunt clare: va fi un sistem global care, deocamdată, în concepţia chineză va face competiţie celorlalte sisteme, dar să sperăm că în final prin intermediul unor mecanisme internaţionale acest sistem va face parte dintr-o constelaţie globală care va asigura o precizie deosebită oricărui receptor la sol, indiferent cine îl utilizează…”, a mai completat astronautul român, ieri, la Universitatea din Craiova.