Ceva în plus pentru învăţământul dual

0
36

practicaS-a discutat foarte mult timp despre învăţământul dual, iar într-un final a apărut o lege. Nu a fost de ajuns, deoarece legiuitorii şi-au dat seama că nu este perfectă, aşa că au pus în dezbatere publică modificarea. Li s-a transmis tuturor celor cu prerogative în domeniu să îşi expună părerile şi… se aşteaptă rezultatele.

Ani de zile s-a tot discutat de revitalizarea învăţământului tehnic şi profesional, iar ceea ce ţine de parteneriatul între operatorii economici şi instituţiile de educaţie tehnologică a fost în „prima linie”, ceea ce se numeşte „învăţământ dual”. Cu chiu, cu vai a fost scoasă o lege referitoare la acest segment, dar, după mai puţin de două luni de la apariţie, legiuitorii şi-au dat seama că este departe de adevăr, în aşa fel încât au pus în dezbatere publică modificarea actului normativ. O dovadă în plus de amatorism, iar consecinţele pot fi foarte grave.

În modelul, accesibil pe Internet, pentru modificarea „Legii Educaţiei Naţionale, privind învăţământul profesional şi dual”, se prezintă mai multe propuneri de schimbare. Se merge pe înglobarea mediului de afaceri şi se cer concluziile cuprinse în parteneriatul interministerial – Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice; Ministerul Finanţelor Publice; Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice; Cancelaria Prim-ministrului României. În „draft-ul” prezentat de MENCS, s-a reliefat necesitatea introducerii programelor de formare în sistem dual, asumarea de către operatorii economici a responsabilităţii pentru pregătirea practică a elevilor, asigurarea reprezentanţilor mediului de afaceri în Consiliile de Administraţie a unităţilor de învăţământ; flexibilizarea duratei programelor de formare profesională; adaptarea curriculei şcolare la nevoile pieţii muncii locale şi regionale etc.

Sprijin pentru modificări

Sunt câteva modificări care, mai bine mai târziu decât niciodată, dacă sunt adoptate, pot aduce un plus în revigorarea învăţământului tehnologic şi profesional. «Sunt multe propuneri cu care suntem de acord şi care vin în sprijinul elevilor şi tinerilor. Aş aminti numai câteva dintre ele: decontarea cheltuielilor de transport pentru cei care se deplasează în altă localitate, alta decât cea de domiciliu; posibilitatea continuării studiilor liceale pentru absolvenţii de învăţământ profesional; creşterea până la 25 de ani a vârstei până la care absolvenţii studiilor obligatorii îşi întrerup studiile, dar care pot fi cuprinşi într-un program de pregătire profesională; pentru cei care au trecut în gimnaziu, în seria actuală şi din cele anterioare, cu mai mult de trei ani de la finalizare, pot fi organizate clase separate de învăţământ profesional; a dispărut titulatura de „grupă”, s-a revenit la „clasă”, cu o medie de 25 de elevi, dar nu mai mult de 30 şi nu mai puţin de 10», a precizat prof. Simona Ciulu, inspector pentru învăţământul tehnic şi profesional, în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj. O altă prevedere din modificare se referă la acordarea de facilităţi fiscale pentru operatorii economici care şcolarizează tineri, una binevenită, dar care naşte circumspecţii, atâta timp cât nu sunt făcute cunoscute normele legislative de aplicare.